Psalmi 22:16 - Biblia în versuri 2014

¹⁶ Căci niște câini mă înconjoară. Nelegiuiții mă-nfioară, Dându-mi târcoale ne-ncetat. În al lor mijloc așezat – Iată – acuma, am ajuns. Mâini și picioare, mi-au străpuns,

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁶ Căci niște câini m-au înconjurat, o ceată de răufăcători m-a încercuit; mi-au străpuns mâinile și picioarele.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁶ Mă înconjoară niște câini și mă învăluie un grup de oameni păcătoși. Mi-au perforat atât mâinile, cât și picioarele.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁶ Mi se usucă cerul gurii ca un ciob de oală și limba mi se lipește de gâtlej; m-ai așezat în praful morții.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁶ Căci niște câini mă înconjoară, o ceată de nelegiuiți dau târcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mâinile și picioarele;

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁶ Căci niște câini m‐au înconjurat: o adunare de făcători de rele m‐a cuprins; mi‐au străpuns mâinile și picioarele.

Psalmi 22:16 Referans Kwoze

Ioan 19:37

În altă parte-a arătat Scriptura: „Iată, au ajuns Să vadă pe cine-au împuns”.

Matei 27:35

Apoi, bătut și huiduit, De cei care L-au însoțit, Iisus porni să urce dealul, Să-și bea până la fund pocalul De umilință și amar, Pășind pe-al Golgotei calvar. Pe culme-a fost crucificat, Iar hainele I le-au luat. Trăgând la sorți, le-au împărțit, Spre-a împlini ce-a fost vestit Printr-un proroc. Vorbind de ele, „Și-au împărțit hainele Mele” – Spusese el – „cămașa Mea, Sorți-au decis cui să se dea.”

Zaharia 12:10

Atunci, asupra casei care David în stăpânire-o are, Și peste cei ce se vădesc Că în Ierusalim trăiesc, Duh de-ndurare Eu voi pune, Precum și duh de rugăciune. Își vor întoarce înapoi Ochii și vor privi apoi, Spre Cel pe care L-au străpuns, Spre Mine, pe cari M-au împuns. În urmă, Îl vor plânge dar, Cum cineva-și plânge amar, Pe fiul care l-a avut, Care-i era întâi născut.

Ioan 20:25

Ceilalți, „Văzut-am pe Iisus!”, El zise: „De nu voi vedea Mâinile Lui, iar – mâna mea – N-am să o pun, în coasta Lui, Și dacă-n urma cuiului, Din palma Sa – degetul meu – Nu am să-l pun, n-am să cred eu!”

Ioan 19:23

După ce fost-a răstignit Iisus, ostași-au împărțit Hainele Sale, fiecare Luând a patra parte, care – De drept – pe un soldat, venea. Cămașa-I, pentru că n-avea Nici urmă de vreo cusătură – Fiindcă dintr-o țesătură Întreagă era ea, de sus Și până jos – ostași-au spus:

Marcu 15:24

Pe cruce-apoi, L-au răstignit, Și hainele-I le-au împărțit, Trăgând la sorți, ca fiecare, Să poată ști ce parte are.

Ioan 19:34

Doar un ostaș a ridicat, O suliță, și I-a străpuns Coasta, iar – din locul împuns – Apă și sânge au ieșit.

Luca 23:33

Când au ajuns cu toții, sus, Pe „Căpățâna”, i-au culcat Pe cruci și-apoi, le-au ridicat. În ăst fel, a ajuns Iisus, Între tâlhari, să fie pus – Pe unu-n dreapta-I l-așezară, Pe-altul la stânga-l ridicară.

Filipeni 3:2

Păziți-vă, necontenit, De câini-aceia! Negreșit, De lucrătorii răi, să știți, De-asemenea, să vă feriți! De scrijeliți-acei, apoi, Fugiți, întotdeauna, voi!

Luca 23:23

Noroadele, în gura mare, Strigau – din ce în ce mai tare – Ca El să fie răstignit, Iar pân’ la urmă-au biruit, Căci preoții le împingeau, Să facă, precum ei voiau.

Isaia 53:5

Pentru păcatele pe care Le-am săvârșit noi, fiecare, Străpuns a fost El, negreșit. De-asemenea, a fost zdrobit Pentru fărădelegi apoi, Cari făptuite-au fost de noi. Pedeapsa care trebuia, În urmă, pacea să ne-o dea, Asupra Lui doar a venit. Tămăduire-am dobândit Prin rănile ce le primise Și pentru noi le suferise.

Psalmi 22:20

De sabie – o, Domnul meu – Îmi scapă sufletul, mereu, Și izbăvește a mea viață De câinii care-mi stau în față!

Psalmi 22:1

O Doamne, Dumnezeul meu, De ce acum – în ceasul greu – M-ai părăsit, Te-ai depărtat, În ajutor Tu nu mi-ai stat Și n-ai luat seama la cele Cari fost-au plângerile mele?

Ioan 20:27

Apoi, pe Toma, l-a chemat Și, mâinile, i-a arătat, Zicând: „În palme, să-Mi privești! Cu degetul, să pipăiești, Ca să simți urma cuiului! Adă-ți dar mâna, să o pui În coasta Mea și, credincios, Fii Tomo, nu necredincios!”

Psalmi 59:6

Ei se întorc – seară, de seară – Și-asemeni câinilor ei zbiară, Când ocolesc zidul pe care Cetatea, împrejur, îl are.

Revelația 22:15

Afară-s numai vrăjitori, Câini, ucigași, închinători La idoli, precum și curvari, Alăturea de toți cei cari Iubesc minciuna și se-adună, Ca să trăiască în minciună!

Psalmi 86:14

Iată că niște îngâmfați, În contra mea, sunt adunați. Asupritorii mă pândesc, Viața să-mi ia. Nu se gândesc Oameni-acești, nicicând, la Tine.

Matei 26:57

În fața lui Caiafa, dus, A fost, apoi, Domnul Iisus. Lângă Caiafa, se aflau Mulți cărturari; îl însoțeau Și vârstnicii norodului, Pândind venirea Domnului.

Matei 7:6

Un lucru să mai țineți minte: La câini, să nu dați, lucruri sfinte, Nici porcilor, mărgăritare, Să nu le calce în picioare – Neavând preț la ei – iar după Aceste toate, să vă rupă.”

Ieremia 12:6

Dacă cel care se vădește Frate a-ți fi, îți face rău Și-apoi casa tatălui tău Te vinde când îi vine bine Și strigă-ntr-una după tine, Să nu-i crezi, chiar mărinimoși De-ți par, vorbind prietenoși.”

Psalmi 59:14

Ei se întorc – seară, de seară – Și-asemeni câinilor ei zbiară, Când ocolesc zidul pe care Cetatea, împrejur, îl are.

Psalmi 38:11

Prietenii și toți acei Cari fost-au cunoscuții mei, De rana mea s-au depărtat Iar neamurile mi-au plecat.