Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Psalmi 19:7 - Biblia în versuri 2014

7 Iată că legea Domnului Se-arată-a fi desăvârșită, Căci numai ea este menită Ca ne-ncetat să ne vegheze Și suflete să-nvioreze. Mărturisirea ce-a fost dată De Domnul este-adevărată, Și-nțelepciune dă, ușor, Omului cel neștiutor.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

7 Legea Domnului este desăvârșită; ea înviorează sufletul. Mărturia Domnului este demnă de încredere; ea înțelepțește pe cel neștiutor.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Legea lui Iahve este perfectă; ea produce bună-dispoziție sufletului. Declarația lui Iahve este adevărată; ea aduce înțelepciune celui care nu era înțelept.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Răsare la un capăt al cerurilor și-l străbate până la celălalt capăt și nimic nu se poate ascunde de căldura lui.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Legea Domnului este desăvârșită și înviorează sufletul; mărturia Domnului este adevărată și dă înțelepciune celui neștiutor.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 Legea Domnului este desăvârșită, ea înviorează sufletul. Mărturia Domnului este trainică: ea înțelepțește pe cei neștiutori.

Gade chapit la Kopi




Psalmi 19:7
41 Referans Kwoze  

Cuvântul Tău S-a arătat Că dă lumină și dreptate, La cei lipsiți de răutate.


Lucrarea Lui – precum se știe – Dreptate-i și credincioșie. Poruncile de El lăsate, Cu toate sunt adevărate,


Cuvântul lui Hristos apoi, Cu toată-nțelepciunea-n voi, Vreau, din belșug, să se găsească, Și-n inimi, să vă locuiască. Necontenit, vă întăriți Și, între voi, vă sfătuiți Cu psalmi și cu cântări cerești – De laudă – duhovnicești, Cu mulțumiri, cântând, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu.


Să dea celor neînvățați – De-al vieții greu neîncercați – Pentru-a lor minte, agerime, Pricepere și istețime; La tineri, să dea cunoștință Și foarte multă chibzuință.


El, sufletul, mi-a-nviorat Și pașii mi i-a îndreptat Pe drumul cel lipsit de rău, Din pricina Numelui Său.


Drept candelă pentru picioare, Lumină călăuzitoare, Pe calea mea de pe pământ, Se dovedește-al Tău Cuvânt.


El este Stânca întărită. Lucrarea Sa-i desăvârșită. Drepte sunt căile pe care Al nostru Dumnezeu le are. Întotdeauna – ne-ndoios – Domnul se-arată credincios, Iar nedreptatea nu trăiește În Dumnezeu. El se vădește A fi, mereu, drept și curat.


Dar totuși, temelia tare, Pe care Dumnezeu o are, Nezguduită se arată, Purtând astă pecete dreaptă: „Domnu-i cunoaște pe ai Lui”, Și-apoi, „Numele Domnului, Dacă-I, de cineva, rostit, Omul acela, negreșit, Departe, trebuie să știe, De făr’delegi, ca să se ție!”


Iar mărturiile ce-s date, De Tine, sunt adevărate. Sfințenia este pe-a Ta cale Și e podoaba Casei Tale, De-acum și până-n veșnicie, Atât cât vremi au să mai fie.


Tu – Timotei – ia seama bine: Nicicând, să nu-ți fie rușine, De mărturia Domnului, Și nici de mine – cari, al Lui, Întemnițat sunt – ci, mereu, Stând întărit, în Dumnezeu, Cu Evanghelia, împreună, Să suferi orișice furtună.


La lege și la mărturie!” Ascultați! Bine să se știe Că de nu veți răspunde-astfel, Zorii, peste poporu-acel, Nicicând nu au să mai răsară!


Oricare lucru bun, primit, Oricare dar desăvârșit, Pe care noi l-am căpătat, Numai de sus, ne este dat. Toate acestea, fraților, Părintele luminilor Ni le-a trimis. Nici o schimbare Și nici o umbră de mutare – În El – nicicând, nu s-a văzut.


Deci, să luăm bine aminte La ce s-a scris mai înainte, Căci tot ce-i scris, e pentru noi, Ca să putem lua, apoi, Învățătură, fiecare, Prin mângâiere și răbdare Cari, în Scriptură, le găsim, Și astfel, să nădăjduim.


Învățătura Ta să-mi fie Drept moștenire, pe vecie. Cu bucurie, umple ea, Neîncetat, inima mea.


La cartea legii, să veghezi: Din gură, să n-o-ndepărtezi Cătând să faci tot ce s-a scris, Tot ceea ce, prin ea, v-am zis. Atunci vedea-vei că se poate, Izbândă, să primești în toate, Și astfel doar, ai să poți spune Că ai lucrat cu-nțelepciune.


De El, prorocii ne vorbesc, Iar cei cari cred în El, găsesc, Prin al Său Nume, îndurare Și, astfel, dobândesc iertare, Pentru păcatul săvârșit.”


Iată, mai mult se dovedește Că pentru mine prețuiește Legea, de gura Ta lăsată, Decât va prețui, vreodată, O mie de lucrări, bogate, Din aur sau argint turnate.


Căile-Ți sunt desăvârșite Și-al Tău Cuvânt e încercat. El e un scut adevărat, Mereu, pentru acela care, În El, își caută scăpare.


Din drumul Lui. M-am străduit, Poruncile-I de-am împlinit, Și-ntreaga voie mi-am plecat La ceea ce a cuvântat.


Să nu vă potriviți apoi, Chipului veacului, ci voi – Prin înnoirea minții – fiți În stare să deosebiți Voia pe care Dumnezeu Are s-o aibă, tot mereu. Aceea trebuie făcută, Pentru că ea Îi e plăcută, E bună și desăvârșită – De-aceea trebuie-mplinită.


Învățăturile pe care Tu mi le-ai dat sunt desfătare – Întotdeauna – pentru mine Și-ai mei sfătuitori de bine.


Urmez a Ta învățătură Și-s bucuros, peste măsură, De parcă eu aș fi cel care, Toate comorile le are În stăpânire. Mă gândesc


Scripturile, le cercetați, Căci – viață veșnică – sperați, În ele, a găsi. Ei bine, Ele mărturisesc, de Mine!


„Acum, această mărturie, Vreau – întărită – ca să fie! Pecetluiește-o între cei Care sunt ucenici ai Mei!”


Pentru că Tu ai vrut să fie Statornicite-n veșnicie.


Cum își va ține, tot mereu, Un tânăr, al său drum, curat? Ținându-se neîncetat, Numai după al Tău Cuvânt.


Chiar dacă nu-i asemenea – În a Lui față – casa mea, Totuși, cu mine, a făcut Un legământ, veșnic ținut, Care a fost tare zidit Și-n toate, bine întărit. Nu o să facă Domnul, oare, Din ei – în urmă – a răsare Tot ceea ce, neîndoios, Are să fie de folos Ca bucurie să îmi dea, Lucrând spre mântuirea mea?


Atunci, în mare grabă – eu – Jos, la pământ, m-am aruncat, Vrând, lui, să mă închin, îndat’. Dar el mi-a zis: „Să te ferești, Așa ceva, să făptuiești! Un lucru vreau, să îl știi bine: Și eu sunt slujitor, ca tine – Ca ai tăi frați – și ne-ndoios, Țin mărturia lui Hristos. Lui Dumnezeu, necontenit, Să te închini tu, negreșit! (Căci duh este – de prorocire – A lui Iisus mărturisire.)”


Vă spun dar, vouă, spre știință, Cum că al lor folos e mare. Întâi, o importanță are Faptul că neamului Iudeu, Cuvintele lui Dumnezeu, Date i-au fost, de la-nceput.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite