Psalmi 16:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Numele lor, căci Dumnezeu E partea și paharul meu. Doamne, ești moștenirea mea Și sorțiul care-l voi avea.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁵ Domnul este partea mea de moștenire și paharul meu! Tu arunci sorțul în favoarea mea!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Doamne, Tu ești moștenirea și cupa mea! Tu ești Cel care îmi influențezi destinul!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Domnul este partea mea de moștenire și cupa mea [cu sorți], tu ești acela care ai în mână soarta mea.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Domnul este partea mea de moștenire și paharul meu, Tu îmi îndrepți sorțul meu.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Domnul este partea moștenirii mele și a paharului meu. Tu îmi sprijinești sorțul.

Psalmi 16:5 Referans Kwoze

Psalmi 73:26

Chiar dacă mi se prăpădesc Carnea și inima, la fel, Eu și atunci nădăjduiesc În Dumnezeu, pentru că El Îmi este stâncă, ne-ncetat, Și-mi întărește slaba-mi fire; De rele, eu sunt apărat, Căci El îmi este moștenire.

Psalmi 142:5

Doamne, la Tine doar, strig eu: „Tu ești scăparea mea, mereu, Iar pe pământ, Te dovedești Că a mea moștenire ești.”

Plângerile 3:24

„Domnul e moștenirea mea, De care, parte, voi avea” – Zice, acum, sufletul meu, Îmbărbătându-se mereu. De-aceea eu nădăjduiesc În El, mereu, și mă-ntăresc.

Psalmi 23:5

Tu, niciodată, nu mă lași Și-n față la ai mei vrăjmași Masa-mi întind la-al Tău îndemn. Capul mi-l ungi cu untdelemn, Și umpli-al meu pahar astfel Încât mereu dă peste el.

Psalmi 119:57

Este aceea de-a avea Grijă ca tot ce ai rostit, Mereu să fie împlinit.

Deuteronom 32:9

Pentru că partea Domnului Este acest popor al Lui. Din Iacov, este neamu-acel, Pe care-l moștenește El.

Psalmi 89:4

Spunând: „Îți întăresc, mereu, Sămânța ca în veci să fie Urmași ai Tăi puși la domnie.”

Ieremia 10:16

Însă Acela care – iată – Parte-a lui Iacov Se arată, Nu este-asemenea cu cei Care se cheamă dumnezei, Căci totul e-ntocmit de El Și-ntreg poporul Israel E moștenirea Lui, în lume. Domnul oștirii e-al Său Nume.”

Isaia 53:12

De-aceea, parte-I fac, să stea Cu toți cei mari alăturea – Cu cei puternici, o să poată Ca să împartă prada toată – Pentru că Însuși El S-a dat La moarte și-a fost așezat În rând cu cei ce se vădeau Că făr’delegi doar săvârșeau – Și-astfel, asupra Lui era, Atunci, păcatul multora – Și pentru că El S-a rugat Spre a-l scăpa pe vinovat.”

Psalmi 116:13

Voi înălța, triumfător, Paharul izbăvirilor Și voi chema Numele Lui.

Psalmi 9:4

Dreptatea, Tu mi-o sprijinești Și pricina mi-o întărești. Ești așezat, din veșnicie, Pe al Tău scaun de domnie, Căci Tu ești drept judecător.

Fapte 5:31

Pe-acel Iisus – aflați dar, voi – Că Dumnezeu L-a ridicat Cu-a Sa putere. L-a-nălțat Și L-a făcut Mântuitor Precum și Domn al tuturor, Ca pocăință-n acest fel, Să-i poată da, lui Israel; Și, de asemenea, iertare Pentru păcat, la fiecare.

Psalmi 132:11

Atunci, făcut-a jurământ Lui David, căci l-a ascultat. Domnul, apoi, i-a arătat Ce este adevărul. El Nu se va-ntoarce-n nici un fel, De la ceea ce a jurat: „De-un fiu al tău, vei fi urmat. Acest fecior are să vie Pe al tău scaun de domnie.

Psalmi 2:6

„Iată dar, ce făcut-am Eu: Totuși am uns un Împărat – Chiar în Sion – muntele Meu.” Unsul, astfel, a cuvântat:

1 Corinteni 15:25

El trebuie să-mpărățească, Până când o să reușească, Pe-ai Săi vrăjmași, să îi adune Și-apoi, sub tălpi, să-i poată pune.

Psalmi 125:3

Toiagul cel de cârmuire Al răutății, peste fire, Nu va rămâne ne-ncetat, În moștenirea ce s-a dat Celor cari sunt neprihăniți, Ca să nu fie ispitiți, Vreodată, de nelegiuirea La care e supusă firea.

Psalmi 11:6

Pe cei răi, Domnul îi lovește Cu ploaie de cărbuni și foc Și cu pucioasă la un loc. Doar vântul cel dogoritor E partea și paharul lor,

Efeseni 5:18

Să nu vă prindă-n mreaja lui, Vinul, ca să vă îmbătați, Căci acest lucru – nu uitați – Este chemat „destrăbălare”. Fiți plini de Duh dar, fiecare.

Isaia 42:1

Priviți-L dar, pe Robul Meu, Pe care-L sprijinesc mereu. El e Alesul Meu, în care, Sufletul Meu plăcere, are. Din al Meu Duh, Eu am luat Și peste El, Eu am turnat. El va vesti neamurilor, Venirea judecății lor.

Fapte 2:32

Iată dar, că pe-acest Iisus, Domnul – așa precum v-am spus – L-a înviat, iar noi putem A zice, martori că-I suntem.

Deuteronom 18:2

Așa cum v-am mai arătat, Ei n-au să aibă-n stăpânire – Printre-ai lor frați – vreo moștenire, Pentru că Domnul Dumnezeu E moștenirea lor, mereu.

Iosua 22:25

De neamul Rubeniților Și de cel al Gadiților, Al nostru Domn ne-a despărțit, Atuncea când ne-a hărăzit Iordanul să-l avem hotar, Cu-al vost’ popor. Voi, așadar, Nu mai sunteți ai Domnului – Nu mai sunteți de partea Lui!” În felu-acesta, ai voști’ fii I-ar face, pe ai noști’ copii, Să nu mai aibă nici o teamă De Dumnezeu, de bună seamă.

Iosua 22:27

O mărturie va fi el, Aflată între noi și voi Și-ntre urmașii noștri-apoi, Ca să se știe că voim, Lui Dumnezeu, să îi slujim – Prin jertfele de ispășire, Prin jertfele de mulțumire, Prin cele care se socot Ca fiind ardere de tot – Ca nu cumva, ai voștri fii Să spună către-ai noști’ copii: „Voi nu sunteți ai Domnului, Nu mai sunteți de partea Lui, Și ați ajuns, în acest fel, Să nu aveți parte, de El!”