Psalmi 143:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Doamne, al meu duh se topește. De-aceea, să m-ajuți, grăbește! Te rog, nu Te îndepărta Și nu-mi ascunde Fața Ta, Căci aș ajunge, negreșit, Asemeni celor ce-au murit!

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁷ Doamne, grăbește-Te să-mi răspunzi! Duhul îmi este obosit! Nu-Ți ascunde fața de mine, ca să nu ajung asemenea celor ce coboară în groapă.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Doamne, vino rapid să îmi răspunzi; pentru că spiritul meu este epuizat! Nu Îți ascunde fața de mine, ca să nu ajung ca cei care coboară în groapă!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Doamne, grăbește-te să-mi răspunzi, că se sfârșește duhul meu! Nu-ți ascunde fața de la mine, ca să nu mă asemăn cu cei ce se coboară în groapă!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Grăbește de m-ascultă, Doamne! Mi se topește duhul: nu-mi ascunde Fața Ta! Căci aș ajunge atunci ca cei ce se coboară în groapă.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Răspunde‐mi degrabă, Doamne, mi se topește duhul; nu‐ți ascunde fața de la mine, ca să nu fiu ca cei ce se coboară în groapă.

Psalmi 143:7 Referans Kwoze

Psalmi 69:17

Și nu ascunde-al Tău obraz, De robul Tău! Sunt în necaz! Arată-mi îndurarea-Ți multă! Grăbește-Te de mă ascultă!

Psalmi 28:1

Doamne, ești Stânca mea mereu Și către Tine doar, strig eu! La al meu strigăt, surd, nu sta, Căci dacă Te vei depărta Făr’ să-mi răspunzi, eu bunăoară, Asemeni celor ce pogoară În groapa morții, am să fiu.

Psalmi 27:9

Nu îmi ascunde Fața Ta, Și nici nu Te îndepărta De robul Tău, plin de mânie! Căci Tu ești Doamne, pe vecie, Sprijinul meu, în toate cele, Tu, Domnul mântuirii mele!

Psalmi 71:12

Doamne, în bunătatea Ta, De mine, nu te-ndepărta! Doamne, al meu ocrotitor, Grăbește și-mi dă ajutor!

Isaia 38:18

Nu locuința morților Este al Tău lăudător Și nu moartea este cea care Mărire-Ți dă, fără-ncetare, Iar cei ce-n groapă se găsesc, Nicicând nu mai nădăjduiesc, La marea Ta credincioșie.

Psalmi 102:2

Să nu Te-ascunzi când sunt aflat, De mari necazuri apăsat! Pleacă-Ți urechea către mine, Atuncea când eu strig la Tine! Degrabă, Doamne ia aminte, La rugăciunea mea fierbinte!

Psalmi 69:3

Nu pot să strig, căci nu mă ține Gâtlejul cari mi s-a uscat. Privirea mi s-a-negurat, Iar ochii mei, iată-s topiți De când spre cer sunt pironiți În disperarea-n care eu Privesc spre Dumnezeul meu.

Luca 21:26

Mulți oameni își vor da suflarea, De groază, stând în așteptarea Acelor lucruri ce-au să vie, Peste pământ, căci au să fie – După toate cele-ntâmplate – A cerului puteri, mișcate.

Isaia 57:16

Nu vreau să mustru pe vecie Și nici o veșnică mânie Nu-Mi place și nu vreau să țin, Când înainte-Mi, în leșin, Cad suflete și-asemenea, Duhuri pe care mâna Mea – Precum se știe – le-a făcut, În vremurile de-nceput.

Isaia 8:17

Nădejdea mea este mereu, În al meu Domn și Dumnezeu, Care – văzută – nu Își lasă Fața, de a lui Iacov casă. În El îmi pun încrederea, Căci El este nădejdea mea.

Psalmi 70:5

În lipsă și sărac sunt eu: Ajută-mi grabnic, Domnul meu! Tu, Doamne, îmi ești ajutor! Tu ești al meu Izbăvitor! Nu zăbovi Doamne, ci hai Degrabă, ajutor să-mi dai!

Psalmi 40:17

Deși sărac sunt și lipsit, Domnul, la mine, s-a gândit. Tu îmi ești – Doamne – ajutor, Tu ești al meu izbăvitor. Nu zăbovi, ci tot mereu, Vino în ajutorul meu!

Psalmi 22:24

Pentru că niciodată, El, Să știți că, n-a disprețuit Pe cel ce-a fost nenorocit Și nici cu ură nu privește Necazul care îl lovește Pe-un om făcându-l strâmtorat! Domnul, nicicând, ascuns n-a stat, Căci El ascultă, negreșit, Când strigă cel nenorocit.

Psalmi 84:2

Sufletul meu e plin de dor, Tânjind în adâncimea lui, După curțile Domnului. Carnea și inima, mereu, Strigă la viul Dumnezeu!

Psalmi 69:18

Doamne Te-apropie de-al meu Suflet, să-l izbăvești mereu! Doamne, nicicând, să nu mă lași! Mă scapă de ai mei vrăjmași!

Proverbe 13:12

O inimă se-mbolnăvește, Dacă mereu i-e amânată Nădejdea care i-a fost dată; Dar o dorință împlinită, Drept pom de viață-i socotită.