Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Psalmi 142:1 - Biblia în versuri 2014

1 Mă rog și strig cu glasul meu, Către al nostru Dumnezeu.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

1 Cu glasul meu strig către Domnul, cu glasul meu caut bunăvoință la Domnul.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 Strig, chemându-L pe Iahve. Vocea mea strigă spre Iahve, cerând mila Lui.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Poem. Al lui Davíd. Când era în peșteră. Rugăciune.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Cu glasul meu strig către Domnul, cu glasul meu mă rog către Domnul.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Cu glasul meu strig către Domnul, cu glasul meu fac cerere Domnului.

Gade chapit la Kopi




Psalmi 142:1
12 Referans Kwoze  

Arată milă, Domnul meu, Față de mine, tot mereu! Încredere, în Tine, are Sufletul meu. Loc de scăpare, La umbra aripilor Tale, Îmi caut eu, pe a mea cale, Și-aștept să treacă peste mine, Nenorocirea care vine.


Degrabă, către Dumnezeu Mi-am îndreptat cugetul meu. În disperare am strigat Și-n felu-acesta m-am rugat:


Doamne, Te chem și strig la Tine. Vino degrabă, pân’ la mine! Să iei aminte, Domnul meu, Atunci când Te voi chema eu!


Cu Dumnezeul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are, În urmă, Iaebeț vorbise Și-n felu-acesta el Îi zise: „De mă vei binecuvânta, De mă-nsoțește mâna Ta, Dacă hotarele-mi lărgești Și dacă ai să mă ferești, Mereu, de vreo nenorocire, De suferință să n-am știre…” Iar Dumnezeu l-a ascultat Și tot ce I-a cerut i-a dat.


Mă scapă Doamne-n ceasul rău, Prin Numele Cel Sfânt al Tău, Și fă-mi dreptate – nu mai sta – Acuma, prin puterea Ta!


Ferice e de-acela care, Pentru fărădelegea-i mare, Iertare-n urmă-a dobândit Și-al său păcat e-acoperit!


Doamne, eu către Tine viu: Ascultă-mi rugile-nălțate Când mâinile-mi sunt ridicate Către locașul Tău cel Sfânt.


În urmă, s-a întors apoi, Și-a întâlnit stâne de oi, Chiar lângă drum. El s-a oprit – Căci înserarea a venit – Și-o peșteră a căutat, În care, să-nnopteze-a stat. În fundul peșterii erau David și cei ce-l însoțeau.


Ei – cei de care nu se-arată Vrednică-a fi lumea vreodată – Doar prin pustiu au rătăcit, Prin munți și peșteri s-au pitit, Prin crăpăturile pe care, Pământu-n scoarța s-a, le are.


Cei cari, cu David, s-au aflat, Au zis: „Azi, Domnul ți l-a dat, În mână, pe vrăjmașul tău, Care voia să-ți facă rău. Acuma, iată, vei putea Să-i faci ceea ce-ți va plăcea.” David, atuncea, s-a sculat Și-a mers, tiptil, de i-a tăiat – În timp ce Saul, dus, dormea – Un colț din haina ce-o avea.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite