Psalmi 14:2 - Biblia în versuri 2014

² Domnul, din cerurile Lui, Spre oamenii pământului, Privește, pentru că El cată Măcar un om, care arată Pricepere, vădind mereu A-L căuta pe Dumnezeu.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

² Domnul Își pleacă privirea din Ceruri peste fiii omului, ca să vadă dacă există vreunul care să aibă înțelepciune, vreunul care să-L caute pe Dumnezeu.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Iahve Își apleacă privirea din cer și se uită spre fiii oamenilor, ca să vadă dacă există vreunul care să aibă abilitatea înțelegerii lucrurilor și care să Îl caute pe Dumnezeu.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Domnul din ceruri privește spre fiii oamenilor ca să vadă dacă există [vreun om] chibzuit, [vreunul] care să-l caute pe Dumnezeu.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Domnul Se uită de la înălțimea cerurilor peste fiii oamenilor, să vadă de este vreunul care să aibă pricepere și care să caute pe Dumnezeu.

Traducere Literală Cornilescu 1931

² Domnul s‐a uitat din ceruri peste copiii oamenilor să vadă dacă este vreunul care să înțeleagă, care să caute pe Dumnezeu.

Psalmi 14:2 Referans Kwoze

Romani 3:11

Pricepere, n-a dovedit Nimeni, și nu-i nici unul care, Doar a lui Dumnezeu cărare, S-o caute, cu stăruință, Împins de-o aprigă dorință.

Evrei 11:6

Fără credință, niciodat’, Nimeni, plăcut, Lui, n-o să-I fie. Cine se-apropie, să știe, Că trebuie-a crede mereu, Că El este, că Dumnezeu Îl răsplătește pe cel care Îl caută, fără-ncetare.

Geneza 6:12

Domnul, spre el, când a privit, Nici o făptură n-a găsit, Să fie fără de păcat.

Daniel 12:10

Mulți au să fie curățiți, Albiți, precum și lămuriți. Cei răi, rău, au să săvârșească, Pentru că n-au să izbutească Să înțeleagă chiar nimic. Cei pricepuți, însă, îți zic, Înțelepciune vor avea Și să-nțeleagă, vor putea.

Matei 13:15

Căci inima, și-a împietrit Acest popor. Au asurzit, Ochi-au închis, ca nu cumva, Văzând și auzind ceva, Să înțeleagă și-napoi, La Dumnezeu, să vină-apoi Pentru a fi tămăduiți.”

2 Cronici 19:3

El a mai zis: „Însă, văd bine Că ai și ceva bun în tine, Pentru că ai zvârlit afară, Toți idolii aflați în țară Și ți-ai pus inima, mereu, Să-L caute, pe Dumnezeu.”

Proverbe 9:16

„Hei, proștilor! Veniți aici!” Pe cel care-i lipsit de minte, Îl prinde cu-ale ei cuvinte:

Psalmi 82:5

Dar ei nimic n-au priceput. Nu știu nimic, căci le-a plăcut Doar întunericul în care S-au rătăcit, fără-ncetare. Prin felu-n care s-au purtat, Fi-va pământul clătinat.

Isaia 63:15

Din cerul Tău, Tu să privești Către pământ, ca să zărești Al Tău locaș sfânt și slăvit. Dar unde s-o fi risipit Râvna care cu Tine sta Și-asemenea puterea Ta? Al inimii Tale fior, Cu șirul îndurărilor Nenumărate, de la Tine, Nu se arată, pentru mine.

Ieremia 4:22

„Poporul Meu este nebun. Nu Mă cunoaște. Pot să spun Că ai poporului Meu fii La fel sunt ca niște copii. N-au minte, iar priceperea, La ei, nu are loc să stea. Meșteri în rău pot a se ține, Dar nu știu ca să facă bine.”

Isaia 55:6

De-aceea zic: Seama luați! Pe Domnul să Îl căutați! Să-L căutați necontenit, Cât încă poate fi găsit! Ascultați dar, vorbele-aceste: Cât încă El aproape este, Pe Domnul, voi nu pregetați, Necontenit, să Îl chemați!

Isaia 27:11

Când ramurile-i sunt uscate Rupte-s și focului sunt date. Femeile au să le-adune Și-apoi, pe foc, au a le pune. Acest popor a dovedit Că de pricepere-i lipsit. De-aceea, rău nu I-a părut, De el, Celui ce l-a făcut. De-aceea, nu i-a arătat Milă și nici nu l-a iertat.

Isaia 8:19

Atunci când întâmpla-se-va Ca să vă spună cineva: „Să-i întrebați – de bună seamă – Pe-aceia cari, pe morți, îi cheamă, Pe-aceia care pot să știe Ce are-n viitor să fie, Sau pe acei care șoptesc Ori pe cei cari bolborosesc”, Voi să răspundeți, mustrător: „Nu va-ntreba oare-un popor, Aceste lucruri, tot mereu, Pe Cel care-i e Dumnezeu? Despre cei vii, poporul are, Pe morți, să îi întrebe, oare?

Proverbe 8:5

Învățați minte, proștilor! Vă deșteptați, nebunilor!

Proverbe 2:9

Atuncea, tu vei înțelege Care-i adevărata lege, Ce e dreptate, judecată, Ce-i dat neprihănirii plată, Care sunt căile spre bine Și ce folos au pentru tine.

Psalmi 92:6

Aceste lucruri să le știe, Iar cel cuprins de nebunie Nu poate să le ia în seamă.

Plângerile 3:50

Până când Domnul va vedea, Din ceruri, întristarea mea.

Proverbe 9:4

„Cine e prost și vindecat Se vrea, să vină imediat!” Cei de pricepere lipsiți

Psalmi 107:43

Cel care, înțelept, se ține, Mereu dar, să ia seama bine, La bunătățile pe care Al nostru Dumnezeu le are.

Geneza 18:21

Acum, de-aceea, voi pleca. Eu Însumi cerceta-voi ca Să aflu de-i adevărat, Zvonul care s-a înălțat Până la Mine, căci voiesc Să știu cum să îi pedepsesc.”

Geneza 11:5

Domnul, din ceruri, a venit Și la lucrare a privit,

Isaia 64:1

„O, dacă Tu ai încerca, Cerul întreg a-l despica Și de Te-ai pogorî la noi, Toți munții s-ar topi apoi, În fața Ta, ca de un foc

Psalmi 69:32

Nenorociții au aflat Ăst lucru și s-au bucurat. Vouă, la cei care-I cântați Lui Dumnezeu și-L lăudați, Veselă, inima vă fie!

2 Cronici 30:19

Dacă-L vor căuta, mereu, Pe-al lui Israel Dumnezeu, Chiar dacă ei nu s-au făcut Curați, așa cum s-a cerut.”

Iov 15:14

„Ce-i omul, pentru-a fi curat? Poate cel care s-a-ntrupat Dintr-o femeie pământeană, Să fie fără de prihană?

Psalmi 11:4

În Templul Său cel sfânt, mereu, Se află Domnul Dumnezeu, Iar al Său scaun de domnie, În veci, în cer are să fie! Mereu, din ceruri, ochii Lui Privesc la fiii omului.

Ieremia 5:1

„Ierusalimu-l cercetați: Uitați-vă și căutați Ca să aflați dacă, cumva, Se mai găsește cineva Cari binele să-l făptuiască Și cari să se călăuzească După ce e adevărat, Și-atuncea, Eu voi fi cruțat Ierusalimul, de îndată.