Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Psalmi 132:1 - Biblia în versuri 2014

1 Doamne, să-Ți amintești mereu, De David, de necazul greu De care fost-a încercat!

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

1 Doamne, amintește-Ți de David și de toate necazurile lui,

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 „Doamne, amintește-Ți de David și de toate necazurile lui.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Cântare a treptelor. Amintește-ți, Doamne, de Davíd și de toate umilirile sale!

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Doamne, adu-Ți aminte de David și de toate necazurile lui!

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Adu‐ți aminte, Doamne, de David, de toate necazurile lui;

Gade chapit la Kopi




Psalmi 132:1
20 Referans Kwoze  

Din tinerețe, negreșit, Destul eu fost-am asuprit! Să spună-ntregul Israel, Dacă nu s-a-ntâmplat astfel!


Când strâmtorat mă aflu, eu Strig către Domnul Dumnezeu, Căci El, mereu, m-a ascultat, Iar al Său braț m-a ajutat.


„Aminte să-Ți aduci, de-ndat’, Doamne, de tot ce s-a-ntâmplat! Privește Doamne, către noi, Să vezi ocara noastră-apoi!


„Te rog însă, să Te gândești Că suferință am din plin Și beau otravă și pelin!”


Eu n-am o inimă-ngâmfată, Nici – de trufie – încărcată Nu mi-e privirea. Domnul meu – Iată – un simplu om sunt eu. Nu mă ocup de lucruri cari Sunt prea înalte și prea mari.


Din hăul cel adânc, mereu, Doamne, Pe Tine te chem eu!


Ferice de cei cari, mereu, Frică vădesc, de Dumnezeu Și umblă doar pe calea Lui, Păzind porunca Domnului!


Atunci când Domnul n-a zidit O casă, ‘geaba s-au trudit Aceia ce o construiesc. Cei cari, cetatea, o păzesc, ‘Geaba veghează tot mereu, De n-o păzește Dumnezeu.


Când a adus Domnu-napoi Pe cei ce-au fost prinși de război Din al Sionului ținut, Parcă visam când i-am văzut.


Cei ce se-ncred în Dumnezeu N-au să se clatine. Mereu, Ei sunt asemeni muntelui Cel mare al Sionului Și întăriți ei au să fie, De către Domnul, pe vecie.


De n-ar fi fost Domnul cu noi, De nu era Domnul apoi De partea noastră pe-al nost’ drum – Să spună Israel, acum! –


Spre Tine Doamne, mă-ntorc eu Și către cer privesc, mereu, Căci Tu, Doamne, singurul ești Care în ceruri locuiești.


Simțesc o mare bucurie, Atunci când mi se zice, mie, „Haidem la Casa Domnului!”


Spre munți, eu îmi ridic privirea… Și mă întreb, în gândul meu, De unde-mi vine izbăvirea?


El l-a văzut că-i robit greu Și-atunci Și-a amintit Cel Sfânt, Că a făcut un legământ Cu-Avram, Isac și Iacov. El,


Când Domnu-aminte Și-a adus, De Noe și de tot ce-a pus Cu el, în arcă, a lăsat Un vânt, să sufle, ne-ncetat. Pe cer, norii s-au risipit, Iar apele s-au potolit.


Privește-a mea ticăloșie, Iar truda mea, în față-Ți fie! Iartă-mi păcatele, căci ele Multe se-arată-a fi și grele!


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite