Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Psalmi 125:3 - Biblia în versuri 2014

3 Toiagul cel de cârmuire Al răutății, peste fire, Nu va rămâne ne-ncetat, În moștenirea ce s-a dat Celor cari sunt neprihăniți, Ca să nu fie ispitiți, Vreodată, de nelegiuirea La care e supusă firea.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

3 Căci sceptrul răutății nu va rămâne peste moștenirea celor drepți, ca nu cumva cei drepți să-și întindă mâinile spre nedreptate.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Toiagul celui rău nu va conduce pe cei corecți – pentru ca oamenii corecți să nu își întindă mâinile spre nedreptate.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Sceptrul celui nelegiuit nu va rămâne peste moștenirea celor drepți, ca nu cumva cei drepți să-și întindă mâinile spre nelegiuire.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Căci toiagul de cârmuire al răutății nu va rămâne pe moștenirea celor neprihăniți, pentru ca cei neprihăniți să nu întindă mâinile spre nelegiuire.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Căci toiagul răutății nu se va odihni pe sorțul celor drepți, ca cei drepți să nu‐și întindă mâinile la nelegiuire.

Gade chapit la Kopi




Psalmi 125:3
11 Referans Kwoze  

Cine neghină-a semănat, Nelegiuire va avea De secerat; a sa nuia – Cea a nelegiuirii sale – E gata să îi iasă-n cale.


Vrăjmași-n pace-l vor lăsa, Iar cel rău nu-l va apăsa.


Să nu te temi dar, nicidecum, De ce vei suferi, pe drum, Căci diavolul va vrea apoi, Să-i ia pe unii dintre voi, Să-i vâre-n temniță și are Să-i pună, astfel, la-ncercare. În zece zile încheiate, Mare necaz se va abate, Asupra voastră, dar să știți Că trebuie să biruiți. Până la moarte, credincios, Să te areți, căci ne-ndoios, În felu-acesta, reușești, Cununa vieții, s-o primești.


Nu v-a ajuns nici o ispită, Cari să nu fie potrivită, După puterea omenească, Iar Domnul o să vă ferească Și nu va-ngădui să fiți, Peste putință, ispitiți, Pentru că Domnul Dumnezeu Se-arată credincios, mereu. Când a lăsat El, o ispită, Alături, fost-a pregătită Și calea de-a ieși din ea. Putere, astfel, veți avea – Și, totodată, și răbdare – Ca să ieșiți din încercare.”


Când în robie a căzut, Doar cu măsură l-ai bătut Atuncea când l-ai pedepsit. Trimis-ai vânt din răsărit Și cu puterea lui cea mare, Tu i-ai luat pe fiecare.


Cu ochii tăi, tu ai văzut Că azi, în mână, te-am avut. Iată că Domnul te-a lăsat, În mâna mea, dar te-am cruțat, Deși ai mei m-au sfătuit Să te omor. Eu n-am voit Să fac așa cum mi-au cerut, Deși ușor aș fi putut. Le-am zis atuncea: „Nu pot eu, Să-i fac vreun rău domnului meu, Cari este unsul Domnului. N-am să m-ating, de viața lui.”


„Vai de Asirian – a spus Domnul – „pentru că el e pus A fi nuiaua, mâniei Mele, Și-apoi toiag de urgii grele!


Și nu Se ceartă ne-ncetat, Căci a lui Dumnezeu mânie Nu poate ține pe vecie.


El știe din ce suntem noi Și ia aminte mai apoi, Că nu suntem decât o mână, Însuflețită, de țărână.


La cei cu care viețuiau În pace, grabnic ei s-au dus Și-n urmă mâinile au pus Pe acei oameni și-au călcat Chiar legământul încheiat.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite