Psalmi 102:15 - Biblia în versuri 2014

¹⁵ Popoarele de pe pământ Și cei cari, împărați, le sânt, De al Tău Nume se vor teme Și de-a Ta slavă-n orice vreme.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁵ Națiunile se vor teme de Numele Domnului, și toți regii pământului – de gloria Lui,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁵ Celelalte popoare se vor teme de numele lui Iahve; și toți regii pământului vor elogia gloria Lui –

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁵ Iată, servitorii tăi îndrăgesc pietrele lui și le este milă de ruinele sale!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁵ Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului și toți împărații pământului de slava Ta.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁵ Și neamurile se vor teme de numele Domnului și toți împărații pământului de slava ta.

Psalmi 102:15 Referans Kwoze

1 Regi 8:43

Tu – din înaltul cerului – Ascultă rugăciunea lui Și dă străinului acel, Tot ceea ce-Ți va cere el, Spre a-Ți fi Numele făcut, Pe-ntreg pământul, cunoscut, Ca astfel, toți – de bună seamă – Mereu, de Tine să se teamă, Așa cum Israel se teme De Tine Doamne-n orice vreme. Străinul care o să vie, În acest fel are să știe Că-n ăst locaș – neîncetat – Numele Tău este chemat!

Psalmi 138:4

Toți împărații care sânt Pe fața-ntregului pământ, Au să Îl laude mereu, Pe-al nostru Domn și Dumnezeu, Atunci când fi-vor auzite Cuvintele de El rostite.

Psalmi 86:9

Popoarele cele pe cari Tu le-ai făcut, s-or aduna Și-n față-Ți se vor închina, Căci va da slavă-ntreaga lume, Neprețuitului Tău Nume.

Revelația 11:15

Din trâmbița ce o avea, Când îngerul al șaptelea A răsunat, am auzit, Glasuri, în cer, care-au rostit: „Împărăția lumii, iată, Acuma chiar, a fost luată, Trecând în mâna Domnului, Precum și a Hristosului Cari este-al Său. În acest fel, În veci, va-mpărăți doar El.”

Psalmi 72:11

Toți împărații se închină În fața lui, necontenit. De neamuri, el va fi slujit

Revelația 21:24

Acolo, Neamuri au să vină Și au să umble în lumină, Iar împărații care sânt Pe fața-ntregului pământ, Slava și cinstea lor – în ea – Să o aducă, vor putea.

Isaia 55:5

Iată – într-adevăr – apoi, La Mine, neamuri, chema-voi, Pe care nu le-ai cunoscut, De care – știre – n-ai avut. Popoare, voi chema apoi, Care nu vă cunosc pe voi. La tine, alerga-vor ele, Pentru că neamurile-acele Veni-vor, pentru Dumnezeu, Pentru Cel cari ți-e Domn, mereu. Ele-au să vine pentru Cel Cari Sfânt îi e, lui Israel, Pentru Cel care Se vădește, Pe tine, că te proslăvește.”

Neemia 1:4

Când aste lucruri le-am aflat, Îndată – jos – m-am așezat. Am plâns amar și m-am jelit, Mai multe zile. Am postit, Cu rugi la Cel care-i mereu, Al cerurilor Dumnezeu.

Neemia 2:3

Și i-am răspuns, înspăimântat: „Trăiască marele-mpărat, De-acum și până-n veșnicie! Cum ar putea ca să nu fie Obrajii mei, plini de-ntristare, Dacă cetatea cea în care Își au mormântul toți acei Care au fost părinții mei, E dărâmată, la pământ, Iar ale ei porți, arse, sânt?”

Neemia 2:17

După aceea, am plecat, În fața lor m-am așezat Și le-am vorbit: „Vedeți dar voi, Starea în care suntem noi! Ierusalimu-i l-a pământ Iar porțile lui, arse, sânt. Veniți, din nou, să îl zidim, Ca de ocară să nu fim!”