Psalmi 102:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Te vei scula de pe-al Tău tron, Ca să ai milă de Sion, Căci este vremea potrivită Pentru-ndurarea hărăzită,

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹³ Tu Te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci este timpul să-Ți arăți bunăvoința față de el, fiindcă i-a sosit vremea.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Tu Te vei ridica și vei avea milă de Sion, pentru că e timpul să îți manifești bunătatea față de el. Tocmai a venit vremea pentru acest lucru!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Tu, Doamne, rămâi în veci și amintirea ta [dăinuie] din generație în generație.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Tu Te vei scula și vei avea milă de Sion; căci este vremea să te înduri de el, a venit vremea hotărâtă pentru el.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ Tu te vei scula și vei avea milă de Sion, căci este vremea să te înduri de el, căci a venit vremea hotărâtă.

Psalmi 102:13 Referans Kwoze

Galateni 4:4

Dar când venit-a, peste fire, A vremurilor împlinire, Tatăl, din ceruri – cum a zis – Pe al Său Fiu, ni L-a trimis – Cari, prin femeie-i zămislit Și cari, sub Lege, a venit –

Isaia 60:1

Te scoală și te-mbărbătează! Te scoală și te luminează! A ta lumină, iată, vine Și răsări-va peste tine – De-ndată – slava Domnului.

Isaia 40:2

„Mergeți, degrabă, să vorbiți Și în Ierusalim vestiți Că e robia lui sfârșită Și că îi este ispășită Nelegiuirea. A primit Mai mult – adică îndoit – Decât era păcatul lui, Acum, din partea Domnului.

Psalmi 44:26

Te scoală Doamne, nu mai sta! Ne scapă-n bunătatea Ta!

2 Petru 3:8

Dar, prea iubiților mei frați, Un lucru, vreau, să nu uitați, Cum că o zi, în fața Lui – Adică-n fața Domnului – Cât un mileniu e de lungă; Mia de ani poate s-ajungă, O zi, în fața Domnului.

Fapte 1:7

Le-a zis: „Curioși, să nu mai fiți, Căci voi nu trebuie să știți Nici vremuri, nici soroace. Toate, De Tatăl Meu, au fost păstrate, Sub stăpânirea Sa. Ci voi,

2 Petru 3:12

Să le-așteptați, grăbind mereu, Ziua în care, Dumnezeu, Din nou, veni-va pe pământ, Când cerurile – cari azi sânt – Aprinse fi-vor și-au să piară Și totodat’, au să dispară Și trupurile cerului, Topite-n para focului?

Psalmi 7:6

Te scoală Domnul meu Cel sfânt! Mânia Ta să îi lovească! Te scoală, Dumnezeul meu! Trimite-le a Ta mânie Potrivnicilor mei, mereu, Ca să oprești a lor urgie. Trezește-Te să îmi ajuți! Trezește-Te Doamne odată! De mine Doamne-aminte-adu-Ți, Și rânduiește-o judecată!

Daniel 12:9

El mi-a răspuns în acest fel: „Acuma, du-te Daniel! Ascunse și pecetluite, Vor fi cuvintele rostite, Pe care tu le-ai auzit, Până la vremea de sfârșit.

Ieremia 31:23

„Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A zis: „Iată, la Iuda-n țară, Curând o să se spună iară, Când voi aduce înapoi Pe toți ai săi prinși de război: „Domnul, asupră-ți, să vegheze Și să te binecuvinteze Pe tine, locul sfânt în care Neprihănirea, cuib, își are, Pe tine cari ești munte sfânt!”

Isaia 14:32

„Dar ce răspuns va da celor Care trimiși sunt, de popor?” „Că Domnul a întemeiat Sionul și în el a dat Un loc, unde – adăpostiți – Vor fi toți cei nenorociți Din mijlocul poporului, Popor cari este-al Domnului.”

Psalmi 75:2

„Atuncea când va fi venită Vremea, de Mine rânduită, Voi judeca întreaga fire, Fără de nici o părtinire” – A glăsuit Domnul Cel Sfânt.

Psalmi 51:18

În bunătatea arătată, Fă ca să fie revărsată, Peste Sion, a Ta-ndurare, Iar zidurile cele care Ierusalimul le avea, Fă-le să fie aievea!

Exodul 3:15

Domnul i-a spus lui Moise-apoi: „În felu-acesta să vorbești, Când, în Israel, poposești: „Iată că Dumnezeul lor – Acela al părinților Din care a ieșit ăst neam – Deci Dumnezeul lui Avram, Isac și Iacov, m-a trimis La voi și astfel, El a zis: „Acesta e Numele Meu, Acesta Îmi va fi mereu – Din neam în neam, în veci de veci.

Psalmi 90:2

‘Nainte de-a se fi născut Munții – până nu s-au făcut Lumea și tot acest pământ, Cu toate ce în ele sânt – Din veșnicii ai fost, mereu, Și-n veci vei fi Tu, Dumnezeu!

Psalmi 92:9

Ai Tăi dușmani, toți sunt loviți Și pier. Cei răi sunt risipiți.

Psalmi 135:13

O Doamne, sfântul Nume-al Tău Rămâne, pentru veșnicie, Iar pomenirea Ta, se știe Că ține-va necontenit, Din neam în neam, pân’ la sfârșit.