Psalmi 10:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Își zice-n inimă, mereu: „Toate le uită Dumnezeu! Și-ascunde Fața și, astfel, Nimic – în veci – nu vede El!”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹¹ El zice în inima lui: „Dumnezeu a uitat! Și-a ascuns fața. În veac nu va vedea!“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ În același timp, își spune: „Dumnezeu a uitat; Și-a ascuns fața pentru totdeauna, ca să nu mai vadă!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ 11(32) El spune în inima lui: „Dumnezeu uită, își întoarce fața și nu vede niciodată”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ El zice în inima lui: „Dumnezeu uită! Își ascunde Fața și în veac nu va vedea!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹¹ El zice în inima sa: Dumnezeu a dat; își ascunde fața, nu va vedea niciodată.

Psalmi 10:11 Referans Kwoze

Езекиел 8:12

Atuncea, glasul Domnului Îmi zise: „Fiu al omului, Oare acuma, ai văzut Ce fel de lucruri au făcut Bătrânii casei cea pe care Neamul lui Israel o are? Văzut-ai tu, ce săvârșeau, În întuneric când ședeau, În ale lor odăi spoite Cu chipurile zugrăvite? Fac astfel, pentru că își zic: „Domnul nu va vedea nimic, Pentru că El a părăsit Această țară, negreșit!”

Psalmi 94:7

Că „Al lui Iacov Dumnezeu Nu vede și nu ia aminte!”.

Psalmi 73:11

Și îndrăznesc a zice-n ei: „Din tot ceea ce s-a-ntâmplat, Ce va cunoaște Dumnezeu? Ce poate oare, El să știe?”

Psalmi 10:6

Mereu, zice-n inima lui: „În veci, eu sunt de neclintit Și de necazuri sunt scutit!”

Езекиел 9:9

„Nelegiuirea cea pe care Iuda și Israel o are” – Îmi zise Domnul – „negreșit, Peste măsură s-a-nmulțit! Omorurile – am văzut – Precum că țara au umplut. Și-am mai văzut că în cetate Se află numai nedreptate. Ei fac așa, pentru că zic Că „Domnul nu vede nimic, Fiindcă Domnu-a părăsit Această țară, negreșit!”

Qohelet 8:11

Pentru că iute nu se pune, În practică, porunca dată – Decizia ce-a fost luată – Pentru-a stârpi faptele rele, De-aceea plină e, de ele, Mereu, inima omului Și-n stăpânirea răului Ea zace; singura dorință, Îi e, de este cu putință, Să facă numai rău. Dar eu,

Psalmi 64:5

Se-mbărbătează-n răutăți, Se sfătuiesc – ca-n alte dăți – Să-ntindă curse și își zic Căci nu au teamă de nimic: „Cine e cel ce va putea Ca să ne vadă? Nimenea!”

Luca 7:39

Când Fariseul ce-l poftise Văzu acest lucru, își zise: „Omul Acesta, de-i proroc, Ar ști – ca toți, din acest loc – Căci cea, ce-I șade la picioare, Este o păcătoasă, mare.”

Marcu 2:6

Mulți cărturari, care priveau La ce se petrecea, gândeau:

Psalmi 59:8

Tu Doamne, însă, râzi de ei Și în batjocură îi iei Căci neamurile adunate, De Tine fost-au spulberate.

Psalmi 64:6

Nelegiuiri ei plănuiesc Și-n urmă, astfel glăsuiesc: „Iată că planul e făcut Așa după cum noi am vrut”, Căci inima, în fiecare, E ca prăpastia cea mare.

Osea 7:2

Ei, nici o clipă, nu gândesc, Precum că Eu Îmi amintesc De răutatea lor cea mare, Iar faptele cele cu care Se înconjoară, negreșit, Toate ‘nainte-Mi s-au suit!