Proverbe 5:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Zicându-ți: „Ce rău am făcut! Mă-ntreb, cum oare am putut Ca să disprețuiesc certarea, Iar inima-mi, la fel, mustrarea?

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹² și să spui: „Cum am urât eu disciplinarea! Cum a disprețuit inima mea mustrarea

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Atunci vei spune: „Oare cum am putut să urăsc eu învățătura?! De ce a desconsiderat inima mea corectarea!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² și să nu spui: „Cum de-am urât disciplina și inima mea a disprețuit reproșul?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² și să zici: „Cum am putut eu să urăsc certarea și cum a disprețuit inima mea mustrarea?

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Și să zici: O, cât am urât învățătura și inima mea a disprețuit mustrarea,

Proverbe 5:12 Referans Kwoze

Proverbe 12:1

Dacă mustrarea o iubești, Atunci știința o-ndrăgești; Cel cari mustrarea n-o primește, Că este prost se dovedește.

Proverbe 15:5

Netotul doar dispreț i-arată Tatălui său care ar vrea Învățătură să îi dea; Acela însă e deștept Și tot mereu mai înțelept, Care ia seama la mustrare.

Proverbe 1:25

Pentru că voi ați lepădat Povețele ce vi le-am dat. N-ați vrut să țineți cont de ele, Fiindcă mustrările mele, Vouă – nicicând – nu v-au plăcut.

Proverbe 1:22

„Până când oare, proștilor, Prostia doar o s-o iubiți? Iar voi cei cari batjocoriți, Când încetați a vă plăcea Batjocura, și-asemenea, Nebunii când au să sfârșească, Știința, să o mai urască?

Proverbe 1:7

Frica de Domnu-n conștiință, E început pentru știință. Dar cei nebuni – pierzând măsura – Nesocotesc învățătura. Și-nțelepciunea. Fiul meu,

Ieremia 44:4

Într-una am trimis apoi, Pe toți prorocii Mei, la voi, Să vă învețe să fiți buni, Zicând: „Nu faceți urâciuni, Căci urâciunile acele, Urâte îi sunt Feței Mele!”

Proverbe 13:18

Rușine doar și sărăcie, Drept parte dată va să fie, Celor ce leapădă certarea; Cel care-n seamă ia mustrarea, În cinste este așezat.

Psalmi 50:17

În gura ta, când tu urăști Mustrările ce le primești Și înapoia ta ai pus Cuvintele ce ți le-am spus?

Psalmi 73:22

Un prost – un dobitoc ajuns – În fața Ta, căci n-am avut Pricepere. Însă acum, Că ești cu mine, am văzut,

2 Cronici 36:16

Dar oameni-au batjocorit Prorocii care au venit Din partea Domnului; râdeau De vorbele ce le spuneau, Sporind mânia Domnului Față de-ntreg poporul Lui.

2 Cronici 25:16

Pe când prorocul mai vorbea, Îi zise: „Pleacă de la mine! Te-am făcut sfetnic eu, pe tine? Oare la mine ai venit Pentru că vrei să fii lovit?” Prorocu-a zis, când a plecat: „Acuma sunt încredințat Că Dumnezeu te-a părăsit Și astfel, fi-vei nimicit, Pentru că rău, tu te-ai purtat Iar de-al meu sfat, n-ai ascultat.”

Geneza 19:9

Ei au strigat: „Pleacă din drum! Tu ești străin, și vii acum Judecător?! Ne dăscălești?! Ei bine, ai să pătimești Mai mult decât bărbați-acei! Scoate-i afară și pe ei!” Degeaba Lot s-a-mpotrivit, Pentru că gloata l-a-mbrâncit; De ușă, s-a apropiat, S-o spargă, neîntârziat.

Proverbe 6:23

Aminte ia, la tot ce-ți spun: O candelă e sfatul bun, Lumină e învățătura. Îndemn, mustrare, sunt măsura Și calea vieții. Ocrotit

Proverbe 5:11

Ia seama dar, la vorba mea, Să nu ajungi, înspre sfârșit, Să gemi, cu trupul ostenit,

Proverbe 8:36

Acei care păcătuiesc În contra mea: vor vătăma, Fără a ști, chiar inima Și trupul lor. De mă urăsc, E semn că moartea o iubesc.

Proverbe 10:17

Cel cari certarea-și amintește, Pe calea vieții se găsește; Cel cari mustrarea a uitat, Pe căi greșite-a apucat.