Proverbe 4:23 - Biblia în versuri 2014

²³ Mai mult, inima îți păzește: Izvor al vieții-i ea. Gonește

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²³ Păzește-ți inima cu toată atenția, căci din ea ies izvoarele vieții.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²³ Păzește-ți inima mai mult decât orice; pentru că din ea provin izvoarele vieții!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²³ Mai mult decât tot ce păzești, ocrotește-ți inima, căci din ea [ies] izvoarele vieții!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²³ Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții!

Traducere Literală Cornilescu 1931

²³ Păzește‐ți inima mai mult decât tot ce păzești, căci din ea sunt ieșirile vieții.

Proverbe 4:23 Referans Kwoze

Luca 6:45

Din inimă, omul bun poate, Doar lucruri bune, de a scoate; Însă, cel care este rău, Din inimă – la rândul său – Doar răutăți, are de scos; Căci, din al inimii prinos, Ies vorbele ce le rostește Omul, atuncea când vorbește.”

Proverbe 13:3

Când gura să-și păzească știe Omul, sufletul și-l păzește; Dar cine nu și-o stăpânește, Către pieire e pornit.

Ieremia 17:9

„Inima e înșelătoare Și-asemenea rău voitoare. E cineva cari ar putea Să știe ce se-ascunde-n ea?”

Matei 15:19

Din inimă, ies lucruri ca: Ucideri, preacurvii, curvii, Furt, mincinoase mărturii, Hule, și altele ca ele.

Proverbe 23:19

Nădejdea. Fii dar, înțelept! Ascultă-mă, ca mai deștept S-ajungi a fi. Să te silești, Pe calea dreaptă, să pășești!

Proverbe 28:26

Acela care-a arătat Încredere-n inima lui, E-asemenea nebunului; De-acel cari în înțelepciune Umblă mereu, se poate spune Că o să fie mântuit.

Marcu 14:38

Fiți treji de-acuma, și vegheați! Neîncetat, să vă rugați, Să nu ajungeți să cădeți În vreo ispită, căci vedeți Ce mare-i râvna duhului Și neputința trupului.”

Deuteronom 4:9

Mereu dar, seama, să luați Și sufletul să vi-l vegheați, În zilele ce le-ați primit, Pe astă lume, de trăit, Ca nu cumva, în urmă, voi S-ajungeți să uitați apoi, Lucruri pe care le-ați văzut, Însă din inimi le-ați pierdut. Să spuneți tot ce s-a-ntâmplat, Celor ce vă vor fi urmat.

Evrei 12:15

Seamă luați, bine, mereu: Din harul de la Dumnezeu, Să nu se-abată nimenea, Ca nu cumva lăstari să dea Vreo rădăcină cari s-adune, În ea, multă amărăciune, Ce va aduce tulburare Și întristări, la fiecare, Și-apoi, de ea – mulți dintre frați – Să se trezească, întinați.

Proverbe 4:7

Privește al ei început: S-o dobândești! Neabătut, Să urmărești priceperea, Cu tot ce-n viață vei avea.

Proverbe 3:21

Copile, să nu-ndepărtezi Tot ce ți-am spus, ci să păstrezi Învățătura ce ți-am dat, Sub ochii tăi, neîncetat! Păstrează, în a ta ființă, Înțelepciune, chibzuință!

Proverbe 22:5

Drept curse, spini pe cale are Stricatul; însă acel care Vrea sufletul să și-l păzească, Va încerca să le-ocolească.

Proverbe 11:16

Cu cinste s-a învrednicit Femeia care e plăcută, Iar bogăția-i obținută Numai de cel asupritor.

Qohelet 5:13

Iată, acesta-i un rău mare: Păstrarea bogățiilor Spre dauna stăpânilor, Deci spre a lor nefericire.

Matei 15:18

Dar ceea ce iese din voi – Din gură – deci, vorba rostită, Din inimă este venită Și ea, pe om, îl va spurca.

2 Regi 10:31

Dar totuși, Iehu n-a cătat Ca să se țină, ne-ncetat, Din inimă, pe calea Lui – Pe calea Dumnezeului Pe cari Îl are Israel – Căci nu s-a abătut, defel, De la păcatele pe care Le-a săvârșit fără-ncetare Ieroboam, cât timp a stat, Peste popor, ca împărat.

Proverbe 16:17

Neprihănitul e dator Să își păzească-al său picior De rele; sufletu-și păzește Cel care calea-și îngrijește.