Proverbe 31:26 - Biblia în versuri 2014

²⁶ Înțelepciune răspândește În jur, atuncea când vorbește. Învățături plăcute are Pe limbă, pentru fiecare.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²⁶ Ea își deschide gura cu înțelepciune, iar pe limba ei sunt învățături plăcute.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁶ Vorbește cu înțelepciune; și limba ei oferă învățături plăcute.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁶ pe Își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei este legea bunătății.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁶ Ea deschide gura cu înțelepciune și învățături plăcute îi sunt pe limbă.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁶ Iși deschide gura cu înțelepciune și legea bunătății este pe limba ei.

Proverbe 31:26 Referans Kwoze

Efeseni 4:29

Nici un cuvânt, care-i stricat, Să nu mai iasă, niciodat’, Din gura voastră. Când vorbiți, Doar lucruri bune să rostiți, Spre a-i zidi pe-aceia care Vor asculta – din întâmplare – Cuvântul vostru; astfel dar, Au să primească și ei, har.

Proverbe 16:24

Cuvintele prietenoase, Sunt ca un fagure de miere: Dulci, dătătoare de putere, Dau sănătate trupului Și îndulcesc sufletul lui.

Proverbe 10:31

Neprihănitul când vorbește, Înțelepciunea-i izvorăște Din gură; dar limba smintită Are să fie nimicită.

Proverbe 12:18

Când ușuratic vă vorbește Un om, acela vă rănește Ca sabia cea ascuțită; Dar vorba, de-nțelept rostită, O să aducă vindecare.

Coloseni 4:5

Cu-nțelepciune, vă purtați, Față de cei ce sunt aflați Afară. Iată sfatul meu: Răscumpărați vremea, mereu.

Proverbe 25:15

Se poate-aduce, prin răbdare, Un voievod, la-nduplecare; Iar limba dulce va zdrobi Chiar oasele, când va vorbi.

1 Petru 3:1

„Tot astfel, voi, nevestelor, Supuse fiți, bărbaților, Căci dacă fi-vor, printre ei, Unii cari sunt dintre acei Ce nu ascultă de Cuvânt, Să poată – chiar așa cum sânt – Să fie câștigați apoi, Fără cuvânt, ci doar prin voi,

Maleahi 2:6

Căci Legea adevărului Aflatu-s-a în gura lui Și-astfel nimic nelegiuit, Pe buze, nu i s-a găsit. Cu Mine-a mers el, peste fire, În pace și neprihănire Și-apoi pe mulți i-a abătut Din relele ce le-au făcut.

Judecători 13:23

Nevasta zise: „De-ar fi vrut Domnul, de mult ar fi putut Să ne omoare. Negreșit, Atuncea El n-ar fi primit, Din mâna noastră, darul care A fost adus pentru mâncare, Precum nici arderea de tot. De-asemenea, eu mai socot Că Domnul nu ne-ar fi vorbit Și nici nu am fi reușit, Aceste lucruri să le știm, Dacă voia ca să pierim.”

Estera 5:8

De trecere am dobândit În fața ta – ca negreșit, Să vii iar, la ospăț, la mine. Să-l iei și pe Haman cu tine, Căci mâine am să îndrăznesc Să-ți spun ceea ce îmi doresc.”

Fapte 18:26

Vorbea deci, după al său crez, În sinagogă, cu-ndrăzneală Și-ncredere, fără sfială. El, auzit fu, de Acuila Și de soția sa, Priscila; Cei doi, îndată, l-au luat La ei și-apoi i-au arătat, Mai bine, Calea Domnului.

Fapte 6:15

Toți cei cari, în Sobor, ședeau, La fața lui Ștefan, priveau Atenți, iar ceea ce-au văzut, Față de înger, le-a părut.

Luca 1:38

Maria zise: „Iată, eu Sunt roabă a lui Dumnezeu. Să mi se facă, cum ai spus!” În urmă, îngerul s-a dus.

Кынтаря кынтэрилор 4:11

Din buze, miere, ne-ncetat, Mireaso, doar ți-a picurat. Miere și lapte, tot mereu, Sub limba ta, voi afla eu. Mirosul ce îl răspândesc Hainele tale, îl găsesc Asemenea Libanului, Căci e la fel mirosul lui.

Кынтаря кынтэрилор 2:14

Tu, porumbiță dintre stânci, Din scobiturile adânci Ale prăpăstiilor, mult – Glasul – voiesc să ți-l ascult. Vino degrabă – nu mai sta – Să pot privi la fața ta. Căci glasul tău – o știi prea bine – Cât e de dulce, pentru mine. Să-ți văd obrajii vreau, căci ei Plăcuți sunt, pentru ochii mei.

Estera 4:4

Estera fost-a înștiințată De slujnici și famenii ei, Despre ce-a fost, pentru Evrei, Chiar de-mpăratul, pregătit. Împărăteasa s-a-ngrozit Aflând acestea. A luat Un rând de haine și l-a dat La slujitori, ca ei să-l dea Lui Mardoheu și să îi ia Sacul acela, de pe el; Dar unchiul ei n-a vrut defel.

Proverbe 31:27

Veghează-asupra casei sale, Cum își veghează a sa cale; Muncește, după legea firii, Și nu vrea pâinea lenevirii.

Proverbe 19:14

Tot ceea ce au adunat Părinții, noi doar moștenim; Dar soața bună, o primim În dar, din partea Domnului.