Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Proverbe 29:15 - Biblia în versuri 2014

15 Nuiaua însă, și certarea Au să aducă ascultarea De sfaturile cele bune Și au să dea înțelepciune. Copilul, slobod pe-a sa cale, Face rușine mamei sale.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

15 Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune, dar un copil lăsat în voia lui o face de rușine pe mama lui.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

15 Nuiaua și reproșul verbal aduc înțelepciune; dar un copil lăsat să trăiască așa cum consideră el că este bine, își face de rușine mama.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

15 Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune, dar fiul lăsat liber își face de rușine mama.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

15 Nuiaua și certarea dau înțelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face rușine mamei sale.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

15 Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune, dar băiatul lăsat în voia sa aduce rușine mamei sale.

Gade chapit la Kopi




Proverbe 29:15
13 Referans Kwoze  

Un fiu nebun îl necăjește Pe tatăl său și amărește Pe-aceea care l-a născut Și-a cărei brațe l-au crescut.


Pe fiul tău, să-l pedepsești Și-odihnă ai să dobândești Din parte-i, iar pe-a ta cărare Îți va aduce desfătare.


Acel ce se vrea iubitor, Cruțând nuiaua, își urăște Copilul; cine și-l iubește, Nu pregetă să-l pedepsească De câte ori o să greșească.


Cu-nțelepciunea într-un ton, Proverbele lui Solomon Călăuzesc pe drumul drept. Un fiu care e înțelept, E bucuria tatălui; Însă mâhnirea mamei lui, Este nebunul, din păcate.


Învață-l pe copilul tău, Drumul cel bun pasului său, Căci n-are să-l mai părăsească Nici când o să îmbătrânească.


De inima copilului, Lipită-i nebunia lui; Nuiaua însă-l cercetează, Și astfel i-o îndepărtează.


Cel care un nebun va naște, Va fi lovit de întristare Și de adâncă supărare, Căci tatăl unui fiu nebun, Nu se mai bucură – vă spun!


Cel care vara a muncit, Pricepere a dovedit; Dar cel care – la secerat – Doarme, este nerușinat.


Al său părinte, niciodat’, Să-l mustre, nu a cutezat, Căci nu l-a întrebat nicicând: „Ce faci băiete? Ce-ai de gând?” Foarte frumos se dovedea – La chip – a fi Adonia, Căci după Absalom urmase, Pe lume, când se întrupase.


Sluga, cari din copilărie, Deprinsă-i în răsfăț să fie, O să ajungă mai târziu, Să creadă că îți este fiu.


Pe al tău fiu, să-l pedepsești Căci poți să mai nădăjduiești; Dar prins de-ai furiei fiori, Să nu dorești să îl omori.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite