Proverbe 25:26 - Biblia în versuri 2014

²⁶ Precum fântâna cea stricată, Izvor cu apă tulburată, Așa este asemănat Atuncea când s-a clătinat Neprihănitu-n crezul său, În fața omului cel rău.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²⁶ Ca un izvor noroios și ca o fântână tulbure, așa este cel drept care se clatină în fața celui rău.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁶ Un om corect care se apleacă în fața celui rău este ca un izvor noroios și ca o fântână tulbure.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁶ Ca un izvor tulbure și ca o fântână stricată este cel drept care se înclină în fața celui vinovat.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁶ Ca o fântână tulbure și ca un izvor stricat, așa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁶ Dreptul care se clatină înaintea celui rău este ca o fântână tulbure și un izvor spurcat.

Proverbe 25:26 Referans Kwoze

Revelația 17:6

Cum că femeia s-a-mbătat, De tot sângele sfinților, Precum și-al mucenicilor Care trăit-au pe pământ Și cari, ai lui Iisus doar, sânt. Când am văzut-o, m-am mirat,

1 Tesaloniceni 2:15

Acești Iudei – precum am zis – Pe Domnul nostru, L-au ucis, Și pe proroci. Necontenit, Apoi, pe noi, ne-au prigonit. Acuma, nouă – tuturor – Vrăjmași ne sunt ei, fraților. Prin tot ceea ce fac, mereu, Nu-i sunt plăcuți, lui Dumnezeu,

Fapte 7:52

Care proroc a fost primit? Și care n-a fost prigonit, De-i voști’ părinți? Ce-aveți de zis? Întotdeauna, i-ați ucis Pe-aceia care au vestit Că vine Cel Neprihănit, Cel care-a fost vândut de voi, Pe care L-ați ucis apoi.

Езекиел 32:2

Îmi zise: „Fiu al omului, Un cânt de jale pregătește, Pentru cel care se găsește, Acuma, în Egipt, pe tron, Fiind acolo Faraon. De-aceea, Faraonului, În felu-acesta să îi spui: „Cu-n pui de leu, tu semănai Și printre neamuri te aflai. Precum un crocodil în mări Pe ale apelor cărări, Te-ai dovedit. Te aruncai În râurile ce le-aveai. Le tulburai cu-al tău picior Și stârneai valurile lor.”

Geneza 4:8

Cain, către Abel, a grăit: „Haidem la câmp!” – și l-a momit Cu vorba, căci i-a hotărât Soarta. Pe câmp l-a omorât.