Proverbe 23:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Căci bogăția, dragul meu, Își face aripi și-apoi zboară, Precum vulturul, bunăoară, Spre-albastrul cer s-a ridicat. Abia dacă ți-ai aruncat Ochii spre ea, și nu mai este. Dispare, făr’ să prinzi de veste.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁵ Îți zboară ochii după bogăție? Ea nu va mai fi! Căci sigur îi vor crește aripi și va zbura spre ceruri ca un vultur!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Abia ai privit spre bogăție, și ea (în scurt timp) nu mai există; pentru că este o certitudine: îi vor crește aripi și va fugi spre cer ca un vultur!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Dacă-ți arunci ochii asupra ei, nu mai este, căci își face aripi ca un vultur și zboară spre ceruri.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Abia ți-ai aruncat ochii spre ea, și nu mai este; căci bogăția își face aripi și, ca vulturul, își ia zborul spre ceruri.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Îți vei pune tu ochii pe ele?… nu mai sunt; căci în adevăr ele își fac aripi și zboară ca un vultur spre ceruri.

Proverbe 23:5 Referans Kwoze

Proverbe 27:24

Află că nici o bogăție Nu-i veșnică, iar pe vecie, Nici o cunună nu va sta.

1 Ioan 2:16

Cele ce-n lume se găsesc – Deci pofta pământească-a firii, A ochilor, sau a privirii Și lăudăroșenia care, Mereu, e pe-a vieții cărare – Nu izvorăsc din Tatăl Sfânt: Ci sunt lumești, de pe pământ.

1 Timotei 6:17

Îndeamnă-i pe bogații care, Al nostru veac, acum, îi are, Să nu se umfle de trufie Și să nu-și pună-n bogăție, A lor nădejde viitoare, Căci se vădește trecătoare; Ci să și-o pună-n Dumnezeu, Cel ce ne dă totul, mereu, Pentru a noastră bucurie.

Matei 6:19

„Comori, nu strânge pe pământ, Unde, amenințate sânt: De hoți, pot ele-a fi furate, Și de rugini pot fi mâncate.

Qohelet 12:8

„O, lipsă de înțelepciune! Totul este deșertăciune!” – A zis, precum un om deștept,

Geneza 42:36

„Voi mă lăsați fără copii! Iosif nu mai e printre vii, Iar Simeon e-ntemnițat. Of Doamne! Și vreți, imediat, Pe Beniamin să mi-l răpiți! Dar oare, voi nu vă gândiți Cât, sufletul mi-e de lovit?!”

Ieremia 22:17

Dar tu n-ai ochi a te uita, Căi iată că inima ta, La lăcomie s-a dedat. Verși sângele nevinovat Și știi numai să asuprești Căci silnicie folosești.

Qohelet 1:2

Văd lipsă de înțelepciune – Totul e doar deșertăciune! E orice lucru, pieritor – Supus deșertăciunilor.

Psalmi 39:6

O biată umbră omul pare, În necurmata frământare Care zadarnică se-arată În goana lui nesăturată După comori, fără să știe Ale cui, oare, au să fie.

Isaia 55:2

De ce, mereu, voi vă grăbiți, Argintul să îl cântăriți Pentru ceva ce se vădește Că nici măcar nu vă hrănește? De ce vă place ca să dați Tot ce prin muncă câștigați, Ceva pentru a cumpăra, Ce nu vă poate sătura? Să ascultați dar, ce vă spun Și veți mânca ce este bun, Iar al vost’ suflet va putea, Hrană gustoasă, a avea.

Iov 27:19

Se culcă și este bogat; Moare și este despuiat.

Ieremia 39:12

„Atunci când vei primi solia, Liber să-l lași pe Ieremia. Poartă-i de grijă, nu cumva, Vreun rău să-i facă cineva! Îți poruncesc, în încheiere, Să-i faci tot ceea ce-ți va cere!”