Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Proverbe 21:29 - Biblia în versuri 2014

29 Omul cel rău într-una are Nerușinată-nfățișare; Dar omul cel neprihănit, Cărarea și-a-mbunătățit.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

29 Cel rău arată îndrăzneală pe fața lui, dar cel drept își pregătește bine căile.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

29 Omul rău se manifestă cu aroganță; dar cel integru își analizează cu atenție comportamentul.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

29 Puterea omului vinovat este în fața lui, dar cel drept își consolidează calea.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

29 Cel rău ia o înfățișare nerușinată, dar omul fără prihană își îmbunătățește calea.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

29 Omul rău are o față îndărătnică, dar cel cinstit ia aminte la calea sa.

Gade chapit la Kopi




Proverbe 21:29
20 Referans Kwoze  

De nevinovăția lui, Cărările-i sunt netezite; Dar răutățile urzite De omul rău – toți au să vadă – Că îl vor face ca să cadă.


Chiar Dumnezeu, Tatăl de Sus, Și Domnul nost’, Hristos Iisus, Să netezească, pentru noi, A noastră cale, pân’ la voi!


Așa a zis Acel pe care Drept Domn al ei oștirea-L are: „La ale voastre căi luați Seama și-atent să vă uitați!


Atunci când omul reușește, Ochi-a deschide și privește În jurul său și-a priceput Că numai rele a făcut – Iar de la făr’delegi, apoi, Se va întoarce înapoi – Omul acela – bunăoară – O să trăiască, n-o să moară.”


„Doamne, dar nu văd ochii Tăi, Care e adevărul, oare? Tu îi lovești, fără-ncetare, În timp ce ei – pot ca să zic – Precum că n-au simțit nimic. Tu-i nimicești, fără măsură, Dar ei nu iau învățătură, Ci capătă o-nfățișare Cari, decât stânca, e mai tare Și nu-nțeleg că e mai bine Să se întoarcă iar, la Tine.”


Acela cari, necontenit, Se teme, este fericit; Dar inima de-și împietrește, Nenorocirea îl lovește.


La-nvățătura Ta gândesc, Iar calea, după ea-mi croiesc.


O, de-ar ținti a mea cărare, Spre a-mplini Legea pe care Ne-ai dăruit-o! Astfel, eu


Priviți atent și căutați Ca bine seamă să luați, La tot ceea ce s-a-ntâmplat Până acum, când s-a-nălțat Piatra în zidul Templului Cari se vădește-al Domnului!


Sunt rușinați și nu sunt buni Căci săvârșesc doar urâciuni. Cu toate-acestea, nu e cine Ca să roșească de rușine. De-aceea are să se vadă Precum că ei toți au să cadă, Cu cei ce cad și răsturnați – Curând – vor fi acei bărbați, Căci Domnul are să-i lovească Atunci când o să-i pedepsească. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit.”


Un om, care s-a-mpotrivit Mustrărilor, va fi zdrobit.


Așa vorbește-Acel pe care Drept Domn al ei, oștirea-L are: „La ale voastre căi luați Seama și-atent să vă uitați!


Pe tânăr, când l-a întâlnit, Cu dragoste l-a-mbrățișat, Cu patimă l-a sărutat Spunându-i cu nerușinare:


Dar cine este înțelept, Fiind atâta de deștept Să înțeleagă rostul lor, Al tuturor lucrurilor? Înțelepciunea luminează Obrajii și înseninează Asprimea feței încruntate.


Privirea-n față îndreptată Iar ochii tăi doar drept să bată.


Cărarea, netedă, s-o ai, Și hotărât, pe drum, să stai:


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite