Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Proverbe 20:30 - Biblia în versuri 2014

30 Ca mijloace de vindecare, Omul cel rău două căi are: Prima îi sunt bătăile, Și-a doua vânătăile.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

30 Bătăile și vânătăile îndepărtează răul, iar loviturile curăță cămările sufletului.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

30 Loviturile și rănile elimină ce este rău în comportament; iar bătăile curăță cele mai necunoscute părți ale ființei.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

30 Vânătăile rănii sunt alinare împotriva răului și loviturile, pentru adâncurile sufletului.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sunt bătăile și vânătăile până la rană.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

30 Loviturile care rănesc, curăță răul și bătăile curăță cămările dinăuntru ale pântecelui.

Gade chapit la Kopi




Proverbe 20:30
8 Referans Kwoze  

Părinții noști’ ne pedepseau Pentru puțin timp, cum credeau Că e mai bine, tot mereu; Însă acuma, Dumnezeu, Spre bine doar, ne pedepsește, Fiindcă, în ăst fel, voiește, Părtași ca să ajungem noi, La suferința Lui, apoi.


De inima copilului, Lipită-i nebunia lui; Nuiaua însă-l cercetează, Și astfel i-o îndepărtează.


În batjocoritor, lovește, Căci prostul se înțelepțește. Mustră pe omul priceput Pentru greșeala ce-a făcut, Și-astfel știință dobândește.


Pentru păcatele pe care Le-am săvârșit noi, fiecare, Străpuns a fost El, negreșit. De-asemenea, a fost zdrobit Pentru fărădelegi apoi, Cari făptuite-au fost de noi. Pedeapsa care trebuia, În urmă, pacea să ne-o dea, Asupra Lui doar a venit. Tămăduire-am dobândit Prin rănile ce le primise Și pentru noi le suferise.


Nelegiuirea săvârșită De Iacov, fost-a ispășită Și iată rodul ce l-a dat Iertarea, pentru-al său păcat: Domnu-a făcut pietrele care Erau cuprinse în altare, Așa precum e varul, până S-au prefăcut toate-n țărână. Idolii Astarteelor Și-apoi mulțimea stâlpilor Cari soarelui sunt închinați Au fost zdrobiți, iar ridicați – Din nou – în vremea ce-o să vie, Nicicând ei nu au să mai fie.


În al Său trup, El a purtat – În acest fel – al nost’ păcat, Pe lemnul crucii, ca apoi, Morți, față de păcate, noi, Pentru neprihănire-n veci, Să viețuim de-acuma deci. Prin ale Lui răni – nu uitați! – Sunteți, acuma, vindecați.


Atuncea am să-i pedepsesc Și cu nuiele-am să-i lovesc.


Rana, de prieten cauzată, Credincioșia lui arată; Săruturile drăgăstoase, De la vrăjmaș, sunt mincinoase.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite