Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Proverbe 17:24 - Biblia în versuri 2014

24 Înțelepciunea s-a aflat La înțelepți, dar au cătat, Mereu, ochii nebunului, La capătul pământului.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

24 Înțelepciunea este înaintea omului priceput, dar ochii nesăbuitului sunt la capătul pământului.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

24 Înțelepciunea este în fața omului care înțelege semnificația lucrurilor; dar cel nebun o caută la capătul pământului.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

24 Înțelepciunea este în fața celui priceput, dar ochii celui nesimțit sunt spre marginile pământului.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

24 Înțelepciunea este în fața omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

24 Înțelepciunea este înaintea feței celui ce are pricepere, dar ochii nebunului sunt la marginile pământului.

Gade chapit la Kopi




Proverbe 17:24
10 Referans Kwoze  

Omu-nțelept ochii și-i ține În cap, însă nebunul vine Prin întuneric, șchiopătând. Dar am băgat de seamă când Mai cu atenție-am privit, Că cei doi au împărtășit Aceiași soartă. Am picat


Dar cine este înțelept, Fiind atâta de deștept Să înțeleagă rostul lor, Al tuturor lucrurilor? Înțelepciunea luminează Obrajii și înseninează Asprimea feței încruntate.


Cele ce-n lume se găsesc – Deci pofta pământească-a firii, A ochilor, sau a privirii Și lăudăroșenia care, Mereu, e pe-a vieții cărare – Nu izvorăsc din Tatăl Sfânt: Ci sunt lumești, de pe pământ.


Mai bine e – te rog să crezi – Ceea ce tu, cu ochii, vezi, Decât pofte neîmplinite Și frământări mari, nesfârșite. Ascultă dar, ce îți voi spune: Și asta e deșertăciune, Ca toate câte-s pe pământ. E numai goană după vânt.


Omul care batjocorește, Înțelepciune nu găsește; Dar pentru omul priceput, Știința-i un lucru plăcut


Cel ce vrea, voia Lui, să facă, Ajunge-va să știe dacă, Învățătura ce-o dau Eu, E-a Mea, sau a lui Dumnezeu, Sau de vorbesc Eu, de la Mine.


Căci bogăția, dragul meu, Își face aripi și-apoi zboară, Precum vulturul, bunăoară, Spre-albastrul cer s-a ridicat. Abia dacă ți-ai aruncat Ochii spre ea, și nu mai este. Dispare, făr’ să prinzi de veste.


Cei pricepuți cată știință, Sporindu-și a lor cunoștință; Dar nebuniei, îi va cere Omul nesocotit, plăcere.


Abate ai mei ochi, mereu, De la lucrările deșarte! De ele, ține-mă departe! Doamne, asupra mea, veghează! Pe calea Ta, mă-nviorează!


Un fiu nebun îl necăjește Pe tatăl său și amărește Pe-aceea care l-a născut Și-a cărei brațe l-au crescut.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite