Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Proverbe 17:17 - Biblia în versuri 2014

17 Prietenul adevărat Te va iubi, neîncetat, Iar când necazul te lovește, El, frate bun, se dovedește.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

17 Prietenul iubește întotdeauna, iar fratele s-a născut să fie alături în necaz.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

17 Cel care îți este prieten, te iubește mereu; iar fratele s-a născut ca să te susțină în situațiile adverse.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

17 Prietenul iubește în orice timp, se naște ca un frate în strâmtorare.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

17 Prietenul adevărat iubește oricând și în nenorocire ajunge ca un frate.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

17 Prietenul iubește în toate vremile și un frate este născut pentru strâmtorare.

Gade chapit la Kopi




Proverbe 17:17
16 Referans Kwoze  

Acela cari o să-și adune Prieteni mulți, să aibă știre Că-i are spre nenorocire; Dar câte un prieten poate A fi mai bun decât un frate.


În felu-acesta, negreșit Că Ionatan a întărit, Atunci, iubirea cea pe care, Față de David el o are, Pentru că mult îl îndrăgea, Așa cum sufletu-și iubea.


Frații, pe fratele sărac, Îl vor urî; deci, de pe plac Nu le e fraților defel, Cu-atât mai mult atunci, de el, Prietenii se depărtează! El, către ei, se îndreptează Cu vorbe rugătoare dar, Nu-l iau în seamă și dispar.


De Ionatan, era iubit, Și-acesta-n urmă a venit, Să facă legământ, cu el.


Cel ce sfințește și – să știți – Că și cei care sunt sfințiți, Dintr-unul sunt. De-aceea, Lui, Rușine-n fața nimănui, Nu îi va fi, de ei, și-astfel, „Frați” îi numește-atuncea El


Rut a răspuns: „‘Geaba vorbești Și stărui, căci nu reușești Ca să mă-ndepărtezi, pe mine! Eu vreau ca să rămân cu tine! Unde vei merge, te urmez, Unde vei sta, și eu m-așez! Poporul tău va fi și-al meu, Iar Cel ce-ți este Dumnezeu, Și mie Domn are să-mi fie!


Dacă acuma ai să taci, Să nu gândești că rău ne faci, Căci izbăvirea noastră vine De-altundeva, chiar fără tine! Dar tu, casa tatălui tău, Nu veți putea, de acest rău, În nici un fel, să vă feriți, Ci toți aveți ca să periți. Și spune-mi oare, cine știe, De n-ai ajuns la-mpărăție, Tocmai pentru această vreme? Deci, nu ai pentru ce te teme!”


Mă-ncearcă o durere mare – O, Ionatane – frate-al meu! Plăcerea mea erai, mereu. Dragostea ta cea minunată – Față de mine arătată – Mai sus, avea să se vădească, Decât iubirea femeiască.


În urmă, Ionatan – cel care, Pe Saul, drept părinte-l are – S-a dus la David, să-l găsească, Să-l vadă și să îi vorbească. Atuncea când l-a întâlnit, Prin vorba lui, i-a întărit Încrederea în Dumnezeu.


Când astă veste-ngrozitoare A auzit-o Ionatan, S-a dus și despre acest plan, Pe David l-a-nștiințat de-ndată, Spunându-i astfel: „Al meu tată, Să te omoare-acum, voiește. Ai grijă dar, și te păzește! Ascunde-te, iar dimineață, Cu nimenea să nu dai față,


„Viu este Domnul Dumnezeu”– Zise Iutai – „și tu-mpărate, Că am să te urmez, în toate. Oriundea ai să te găsești – Fie că mori sau că trăiești – Acolo am să fiu și eu, Căci vreau să stau cu domnul meu.”


Căci ies pe câmp, cu tatăl meu. Am să-i vorbesc – acolo – eu, Iar când are să-mi vină bine, Am să aduc vorba, de tine. Vreau ca să aflu ce mai pune La cale, ca să pot a-ți spune.”


Omul ne-astâmpărat stârnește Certuri și dezbinări urzește Acela care-i pârâtor.


Cel care e nebun, din fire, Mereu e o nenorocire Pentru acel ce fiu îl are; Iar soața cea gâlcevitoare, E ca o streașină stricată Din care apa adunată Va picura, neîncetat.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite