Proverbe 16:27 - Biblia în versuri 2014

²⁷ Omul care-i stricat din fire, Va pregăti nenorocire, Iar gura-i e cuptor încins, În care arde foc nestins.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²⁷ Omul de nimic scoate la suprafață răul și vorbirea lui este ca un foc distrugător.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁷ Omul care are un comportament mizerabil, concepe să facă ce este rău; și vorbirea lui este ca un foc care te arde cu temperatura lui (ridicată).

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁷ Omul de nimic sapă răul și pe buzele lui este ca un foc care arde.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁷ Omul stricat pregătește nenorocirea și pe buzele lui este ca un foc aprins.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁷ Un om al lui Belial sapă nenorocirea și pe buzele lui este ca un foc arzător.

Proverbe 16:27 Referans Kwoze

Iacov 3:6

Limba-i un foc, s-aveți dar știre, E-o lume de nelegiuire. Ea este mădularul care, Mereu, aduce întinare, Trupului nostru. Când o prinde Focul gheenei, ea cuprinde, Pe negândite-a vieții roată.

Proverbe 6:14

Răul din el o să-l îndemne, Doar lucruri rele să urzească Și multe certuri să stârnească.

Isaia 5:18

Vai o să fie de acei Care vor trage după ei, Șirul nelegiuirilor, Cu frânghia minciunilor. Vai o să fie de acei Care vor trage după ei, Mulțimile păcatelor, Cu șleaurile carelor,

Proverbe 6:12

Nelegiuitul, dragul meu, Doar cu minciuni umblă, mereu;

Psalmi 57:4

Iată, acum sufletul meu Se afl, între lei culcat. În jurul meu s-au adunat Oameni cari varsă flăcări. Ei Au dinți-asemeni unor lei; Săgeți și suliți s-au vădit A le fi dinții negreșit, Iar limba lor – de-asemenea – Este la fel ca sabia.

1 Samuel 25:17

Ți-am spus dar, tot ce am văzut, Ca tu să știi ce-i de făcut. Iată, a lui Nabal pieire, E hotărâtă. El – din fire – E un om rău și nimenea, De veste, nu are să-i dea, Pentru că nimeni nu-ndrăznește. Acum, fă dar, ce trebuiește!”

Proverbe 2:4

Și dacă o vei căuta Ca pe argint – comoara ta Doar ea fiind – atuncea poți

2 Samuel 20:1

Pe-atunci, acolo, viețuia Un om cari, Șeba, se numea. Fiul lui Bicri, era el, Din Beniamin fiind, de fel. Om de nimic, s-a dovedit Șeba a fi. El a venit Și-apoi, din trâmbiță-a sunat Spunând, când toți s-au adunat: „Să știți dar, foarte bine, voi, Că nici o moștenire, noi N-avem cu David – cu cel care Părinte, pe Isai, îl are! De-aceea, zic în acest fel: Toți oamenii din Israel, La corturile lor, apoi, Să se întoarcă, înapoi!”

Habacuc 2:13

Al oștii Domn a pregătit Lucrul acesta, negreșit. Popoarele se ostenesc Doar pentru foc și se trudesc Degeaba neamurile-aflate Pe-ntreg pământul răsfirate.

Proverbe 16:26

Omul acel care muncește, Doar pentru sine se trudește; Căci foamea doar când îl atinge, Ca să muncească-l va împinge.

Proverbe 16:28

Omul ne-astâmpărat stârnește Certuri și dezbinări urzește Acela care-i pârâtor.

Proverbe 16:30

Dacă-și închide cineva Ochii și va gândi, cumva, La lucruri rele și stricate, Omul acela – din păcate – Fărădelegi a săvârșit, Căci răul l-a și făptuit.

Proverbe 19:28

Un martor care e stricat, De adevăr își bate joc Și de dreptate-n orice loc; Iar gura celor răi înghite, Cuvintele nelegiuite.