Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Proverbe 16:21 - Biblia în versuri 2014

21 Când „priceput” omu-i numit, Are o inimă-nțeleaptă, Ce-mparte judecata dreaptă; Dulceața buzelor mărește Știința celui ce vorbește.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

21 Cel cu inima înțeleaptă este numit priceput și dulceața buzelor sporește învățătura.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Cine are o inimă înțeleaptă, este (recunoscut ca fiind) un om capabil; și dulceața vorbirii favorizează învățarea.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Celui înțelept cu inima i se spune priceput, iar dulceața buzelor adaugă la învățătură.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Cine are o inimă înțeleaptă este numit priceput, dar dulceața buzelor mărește știința.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Cel înțelept cu inima va fi numit cuminte și dulceața buzelor înmulțește învățătura.

Gade chapit la Kopi




Proverbe 16:21
18 Referans Kwoze  

„Iată că Domnul este Cel Care, o limbă iscusită, Mi-a dat, căci ea a fost menită Să-nvioreze pe cel care E doborât de întristare. În fiecare dimineață, Urechii Mele îi dă viață, Atent astfel, să pot a sta – Mereu – și să pot asculta, Așa precum fac și cei mici, Cari se vădesc doar ucenici.


Cel înțelept știință are Să semene; însă cel care Nesocotit e, ia drept plată Numai o inimă stricată.


Cum untdelemnul veselește Și cum tămâia încălzește Inima omului, la fel, Sfatul unui amic fidel, E dulce sufletului său.


Iată, să știe-acum, oricine: Înțelepciunea care vine De sus – de la al nostru Tată – Este, întâi și-ntâi, curată. Ea, pașnică, s-a arătat, Blândă, ușor de-nduplecat, Plină – mereu – de îndurare. Ea, numai roade bune, are, Căci este fără părtinire Și nefățarnică, din fire.


Pe Acel om?!” Aprozi-au spus: „Pe nimeni n-am mai auzit, Vreodat’, ca El, să fi vorbit. Astfel de om, n-am mai văzut.”


De bine, oameni-L vorbeau Și, foarte mult, se minunau De vorbele-I pline de har, Sfârșind prin a se-ntreba: „Dar, Oare, acest Învățător, Nu este-al lui Iosif fecior?”


Eclesiastu-a căutat – Și-n mare parte, a aflat – Cuvinte care sunt plăcute Și-s demne de a fi trecute În carte. A-ncercat să scrie, Cât mai aproape ca să fie De adevăr, vorbele-i toate Voind a-i fi imaculate.


Copile, înțelept de ești, Mult, inima-mi înveselești


O inimă-nțeleaptă are, Învățătură dobândește; Însă, singur se prăpădește Omul cu gura nestrunită.


Tu, dintre oameni, ne-ndoios Te dovedești cel mai frumos, Iar ale tale buze – iată – Pline de har doar, se arată. De-aceea, binecuvântat Ești tu, de Domnul, ne-ncetat.


Voi face după cum dorești: Pricepere ai să primești, Așa cum nimeni n-a avut ‘Nainte de-a te fi născut Și cum, asemeni, nimenea – Vreodată – nu va mai avea.


Cât despre voi, este știută – Căci peste tot e cunoscută – Acum, a voastră ascultare, Și pildă-i pentru fiecare. Mă bucur, sincer, pentru voi, Și vă doresc la toți, apoi, Ca, ne-ncetat, să căutați, Cu-nțelepciune, să lucrați. Când, pentru „bine”, osteniți, Vreau, înțelepți, să vă vădiți. Față de „rău”, dragii mei frați, Drept proști, voi să vă arătați.


Apoi, El a continuat: „Tată, în veci, fii lăudat, Că aste lucruri, le-ai ascuns De înțelepți; de nepătruns Sunt pentru cel ce-i iscusit. Tu, însă, le-ai descoperit


Înțelepciunea e izvorul De viață, pentru muritorul Ce-o stăpânește. Dar se știe, Căci cel nebun, prin nebunie, Are să fie pedepsit.


Acela cari s-a dovedit A fi-nțelept, să ia aminte La ce au spus aste cuvinte! Cel priceput să înțeleagă Și-nțelepciune să culeagă! Drepte-s căile Domnului. Cei drepți umblă pe calea Lui. Cei răzvrătiți se prăbușesc Când pe-ale Lui cărări pășesc.”


În gura celui priceput Sunt înțeleptele cuvinte; Însă pe cel lipsit de minte, Nuiaua să-l învețe are, Când va simți-o, pe spinare.


Pentru nebun, a face rău, Plăcere e; la rândul său, Cel înțelept, plăcere are, Când priceput, a sa lucrare, Cu sârguință o-mplinește.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite