Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Proverbe 15:8 - Biblia în versuri 2014

8 Luată-i jertfa răului, Drept scârbă-n fața Domnului; Lui Dumnezeu îi e plăcută Doar rugăciunea ce-i făcută De oamenii neprihăniți.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

8 Jertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar rugăciunea celor drepți Îi este plăcută.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 Sacrificiul celor răi este ceva oribil înaintea lui Iahve; dar rugăciunea celor corecți Îi este plăcută.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 Jertfa celor vinovați este un lucru abominábil pentru Domnul, dar rugăciunea celor drepți este plăcerea lui.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

8 Jertfa celor răi este o urâciune Domnului, dar rugăciunea celor drepți este desfătarea sa.

Gade chapit la Kopi




Proverbe 15:8
26 Referans Kwoze  

Domnul mereu se-ndepărtează De cei cari pentru rău lucrează; Însă acei ce sunt curați, În rugăciune-s ascultați.


Sunt toate jertfele pe care Cel rău le-aduce Domnului, O scârbă înaintea Lui, Știind că ele-s însoțite De gânduri ce-s nelegiuite.


Doamne, eu știu că Tu privești În inimă și că iubești Doar inima ce se arată Precum că e, mereu, curată. Daruri, de bună voie, eu Ți-am adus astăzi, Domn al meu, Și Ți le dau cu curăție De inimă și bucurie. Plin de-ncântare, am văzut Că și poporul a făcut Asemeni mie și, la fel, Daruri Ți-a dăruit și el.


Tămâia Îmi trebuie Mie, Care din Seba o să vie? De trestie mirositoare, Credeți că am nevoie oare, Ce dintr-o țară-ndepărtată Adusă e, spre a-Mi fi dată? Arderi de tot, care se fac, Aflați că nu Îmi sunt pe plac. Jertfele voastre, să se știe Că nu Îmi sunt plăcute Mie.”


Dacă-și întoarce cineva Urechile, ca nu cumva S-audă ce se poruncește Prin lege, și se răzvrătește Nevrând legii a se supune, Scârbă-i chiar și-a lui rugăciune.


Căci Eu sunt Domnul. Eu păzesc, Mereu, dreptatea și-o iubesc. Urăsc apoi, nelegiuirea Și tot la fel urăsc răpirea. Eu, cu credincioșie, iată, Am să le dau a lor răsplată, Pentru că Eu am să închei, Un legământ veșnic cu ei.


Duh este Domnul, iar oricine, Lui Dumnezeu, vrea să se-nchine, În duh și adevăr doar, are Să-I poată face, închinare.”


Iată ce sfat îți voi da eu: „Când, în Casa lui Dumnezeu, Să intri, tu te pregătești, Atent veghează! Să-ți păzești Piciorul! Când în ea vei sta, Mai bine-i de vei asculta. Stai în tăcere-ascultător, Decât jertfa nebunilor, Să o aduci, prin vorba ta. Povața asta, n-o uita!


Cel cari, un bou, a junghiat – Drept jertfă – nu a arătat Că e mai bun decât cel care, Un om, ca să omoare, are. Omul care jertfește-un miel, Va fi asemenea cu cel Care, un câine, a răpit Și-n urmă, gâtul i-a sucit. Apoi, omul acela care Aduce-un dar pentru mâncare, E-asemeni celui ce-a vărsat Sânge de porc. Cel ce-a luat Tămâie și a ars-o-apoi, E ca acela dintre voi care La idoli s-a-nchinat. Cei care astfel au lucrat, Mereu și-aleg căile lor Și în a urâciunilor Mulțime își găsesc plăcere.


Tu, porumbiță dintre stânci, Din scobiturile adânci Ale prăpăstiilor, mult – Glasul – voiesc să ți-l ascult. Vino degrabă – nu mai sta – Să pot privi la fața ta. Căci glasul tău – o știi prea bine – Cât e de dulce, pentru mine. Să-ți văd obrajii vreau, căci ei Plăcuți sunt, pentru ochii mei.


Ascultă Doamne – al meu Tată – Pricina mea nevinovată, Și ia necontenit – Părinte – La strigătele mele-aminte! Pleacă-Ți urechea – Domnul meu – Și-ascultă-mi rugile, mereu, Pentru că ele sunt făcute Cu buzele neprefăcute!


Dacă se va-ntâmpla, cumva, Ca să mănânce cineva, A treia zi, din jertfa lui, Pe care-a dat-o Domnului, Ca jertfă pentru mulțumire, Omul acel, să aibă știre, Că jertfa nu-i va fi primită Și nici dorința împlinită; Căci ceea ce înfăptuiește, O urâciune se vădește. Oricine va mânca, din ea, De-asemeni, vină, va avea.


Cel rău, chiar dacă se păzește, De ce se teme, e lovit; Dar omului neprihănit, Tot ceea ce o să-și dorească Are să i se împlinească.


Cel înțelept știință are Să semene; însă cel care Nesocotit e, ia drept plată Numai o inimă stricată.


Dreptate dacă s-a făcut În judecată, mai plăcut E lucru-acesta Domnului, Decât jertfele omului.


Însă, primește Domnul, oare, Mii de berbeci? Nevoie are, De zeci de mii de râuri pline De untdelemn? Oare e bine, Pentr-un păcat ce l-am făcut, Să-l dau pe-ntâiul meu născut?”


Hagai a zis, preoților: „La fel este acest popor – Și acest neam de-asemenea – Acuma, înaintea Mea” – A cuvântat Domnul Cel Sfânt. „Spurcate mâinile le sânt, Iar ceea ce ei Mi-au jertfit Spurcat se-arată, negreșit!


El multe jertfe-a pregătit, Din animalele-adunate. Apoi, l-a Ghilo, în cetate – Să-l cheme pe Ahitofel – Trimise soli. Omul acel Sfetnic era, printre cei care, David, în slujba sa, îi are. Întreaga uneltire-ndat’ Mare putere-a căpătat, Căci tot mai mult popor mergea, La Absalom, și-l sprijinea.


Această cerere, făcută De Solomon, a fost plăcută În fața Domnului, iar El


Să-mi fie ruga înălțată, Precum tămâia se arată, Iar ridicarea mâinii mele Fie ca jertfele acele Care se-aduc când se-nserează!


Atuncea când te-ai așezat Și-ai început de te-ai rugat, Acest cuvânt a și ieșit, Iar eu, degrabă, am venit Să ți-l vestesc, căci te vădești Iubit și scump precum că ești. De-aceea, la aste cuvinte, Acuma, tu să iei aminte, Să înțelegi vedenia Și tâlcul ce se află-n ea!


„Cu ce am să-l întâmpin eu, Pe Domnul Dumnezeul meu? Cu ce mă voi pleca eu, oare – Acum – în fața Celui care Se dovedește-a fi mereu Drept Prea Înaltul Dumnezeu? Să Îl întâmpin – oare – pot, Cu jertfe și arderi de tot? Pot să-L întâmpin cu viței, Chiar dacă de un an sunt ei?


„Cine va-nchide, așadar, Poarta de la al Meu altar, Pentru ca voi să nu veniți, Degrabă, focul să-l stârniți? Plăcere-n voi, Eu nu găsesc. De-asemenea, nu-Mi trebuiesc Nici darurile de mâncare Ce Mi le-aduce fiecare, Căci darurile ce-s făcute, De către voi, nu-Mi sunt plăcute!


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite