Proverbe 15:30 - Biblia în versuri 2014

³⁰ Privirea, cu prietenie, Dă inimilor veselie; Veștile bune-au întărit Oasele care-au obosit.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

³⁰ O privire voioasă înveselește inima, și o veste bună dă sănătate oaselor.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁰ O privire voioasă înveselește inima; și veștile bune asigură sănătate oaselor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁰ De lumina ochilor se înveselește inima și vestea bună întărește oasele.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁰ O privire prietenoasă înveselește inima, o veste bună întărește oasele.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³⁰ Lumina ochilor înveselește inima și știrea bună îngrașă oasele.

Proverbe 15:30 Referans Kwoze

Isaia 58:11

De Domnul, fi-vei – ne-ncetat – Călăuzit și săturat Va face sufletul să-ți fie, Chiar și când umbli prin pustie. Îți dă putere-n mădulare, Să fii ca o grădină care, De un izvor este udată, A cărui apă, niciodată,

Proverbe 25:25

Proaspătă apă-i socotită Vestea cea bună – mult dorită, Din depărtări, când a venit – Pentru cel care-i obosit.

Revelația 22:5

Noaptea, nicicând, n-o să mai vie, Iar trebuință n-o să fie, De lampă sau de soare, care Să-i lumineze-atunci, căci are Să-i lumineze, tot mereu – Cu-a Sa lumină – Dumnezeu. Acolo, au să stăpânească Și-n veci au să împărățească.

Revelația 21:23

Cetatea, trebuință, n-are De soare sau de lună care S-o lumineze, căci, mereu, Doar slava de la Dumnezeu O luminează și, se știe, Că Mielul e a ei făclie.

Qohelet 11:7

Dulce-i lumina! Ochiul are Plăcere de-a privii la soare.

Proverbe 17:22

O inimă cu veselie, Un bun leac, are să vă fie; Dar oasele vor fi uscate De duhurile întristate.

Proverbe 13:9

Lumina omului cinstit – A omului neprihănit – Arde voios și bezna-nvinge; Candela răilor se stinge.

Psalmi 89:15

Ferice de poporul care Cunoaște glasul ce îl are Trâmbița Ta, iar pe-a lui cale, Este lumina Feței Tale!

Esdra 9:8

Dar Dumnezeul nost’ apoi – Totuși – S-a îndurat de noi, Căci câțiva oameni ne-a lăsat Cari din robie au scăpat, Iar adăpost, pe-acest pământ, Ne-a dat, în locul Lui cel sfânt, Unde apoi ne-a luminat Și-unde putință ne-a lăsat Să răsuflăm, tari să ne ție, Când înduram aspra robie.

Proverbe 3:8

Așa, vei căpăta, mereu, Pentru al tău trup, sănătate, Iar oasele-ți vor fi lăsate Să se înfrupte din răcoare, Și tihnă binefăcătoare.

Proverbe 15:29

Domnul mereu se-ndepărtează De cei cari pentru rău lucrează; Însă acei ce sunt curați, În rugăciune-s ascultați.

Proverbe 15:31

Urechile ce iau aminte La înțeleptele cuvinte Care spre viață sfătuiesc, Acelea veșnic locuiesc În mijlocu-nțelepților.

Proverbe 12:25

Neliniștea tulburătoare, A inimii, o să doboare; Dar vorba bună risipește Tristețea și înveselește.