Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Proverbe 10:17 - Biblia în versuri 2014

17 Cel cari certarea-și amintește, Pe calea vieții se găsește; Cel cari mustrarea a uitat, Pe căi greșite-a apucat.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

17 Cel ce ascultă îndrumarea se află pe calea către viață, dar cel ce părăsește mustrarea se rătăcește.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

17 Cine acceptă să fie corectat, este pe drumul vieții; dar cine ignoră corectarea, se rătăcește.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

17 Cel care păzește disciplina este pe calea vieții, iar cel care părăsește mustrarea rătăcește.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

17 Cine își aduce aminte de certare apucă pe calea vieții, dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greșite.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

17 Păzirea învățăturii este calea către viață, dar cel ce părăsește mustrarea se rătăcește.

Gade chapit la Kopi




Proverbe 10:17
22 Referans Kwoze  

Aminte ia, la tot ce-ți spun: O candelă e sfatul bun, Lumină e învățătura. Îndemn, mustrare, sunt măsura Și calea vieții. Ocrotit


Iisus, atunci, a cuvântat: „Mult mai ferice sunt – zic Eu – Cei care, al lui Dumnezeu Cuvânt, ascultă, Îl păzesc Și-ntocmai, Îl îndeplinesc.”


Cel care lasă calea Lui, E aspru pedepsit; la fel Se va-ntâmpla și cu acel Care mustrarea o urăște: Pe-acela moartea îl lovește.


Un om, care s-a-mpotrivit Mustrărilor, va fi zdrobit.


Zicându-ți: „Ce rău am făcut! Mă-ntreb, cum oare am putut Ca să disprețuiesc certarea, Iar inima-mi, la fel, mustrarea?


Ea e asemeni unui pom De viață, pentru cel ce-o ia; Iar cine-a pus mâna pe ea, Se cheamă că e fericit.


Nu-ți lăsa gura, în păcat, Să te împingă și să spui Către trimisul Domnului: „Pripitu-m-am! Îmi e prea greu!” Să nu mânii pe Dumnezeu, Cumva, prin vorba gurii tale, Ca El să nu afle cu cale – Atunci când e înfuriat – Să nimicească ce-ai lucrat.


Dacă mustrarea o iubești, Atunci știința o-ndrăgești; Cel cari mustrarea n-o primește, Că este prost se dovedește.


Să ții învățătura-n mână: Pe viața ta, ea e stăpână.


Luați seama ca, nu cumva, Să îndrăznească cineva, Să nu-l asculte pe Cel care Vorbește, azi, la fiecare! Pentru că dacă n-au scăpat Acei ce nu L-au ascultat Pe Cel cari, pe pământ, vorbea, Cu-atât mai mult, nu vom putea, Scăpare, să avem nici noi, Dacă ne-ntoarcem înapoi, De la Acel ce-n cer vorbește


Bătrânul a-nceput să-mi dea Învățătură. Mi-a deschis Vorba lui, mintea, când mi-a zis: „Păstrează-n inimă și-n minte, Copilule, aste cuvinte. Păzește sfaturile mele Căci astfel vei trăi, prin ele!


Frica de Domnul; n-au iubit Al meu sfat și-au nesocotit, Neîncetat, mustrarea mea.


Pe când prorocul mai vorbea, Îi zise: „Pleacă de la mine! Te-am făcut sfetnic eu, pe tine? Oare la mine ai venit Pentru că vrei să fii lovit?” Prorocu-a zis, când a plecat: „Acuma sunt încredințat Că Dumnezeu te-a părăsit Și astfel, fi-vei nimicit, Pentru că rău, tu te-ai purtat Iar de-al meu sfat, n-ai ascultat.”


„Cu-atât mai mult – zic eu apoi – Că trebuie-a ne ține noi, De-aceste lucruri – negreșit – Pe care-acum, le-am auzit, Să nu ajungem – iubiți frați – De ele-a fi îndepărtați.


Pe călător, el l-a văzut Că în piață a șezut Și-atuncea s-a apropiat De el, sfios, și l-a-ntrebat: „Spune-mi, te rog, de unde vii Și unde mergi?” „De vrei să știi,


Era să mă nenorocesc, Cu toate că eu mă găsesc În mijlocul poporului, Cuprins în adunarea lui!”


Acel care mustrărilor Întoarce spatele, vădește Că sufletu-și disprețuiește; Cel cari mustrări va asculta, Pricepere va căpăta.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite