Plângerile 3:32 - Biblia în versuri 2014

³² Dacă pe cineva mâhnește, În urmă iar îi dăruiește – În bunătatea Lui cea mare – Nemărginita-I îndurare.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

³² Ci, când mâhnește pe cineva, va avea milă de el, potrivit cu bunătatea Lui cea mare.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³² Ci în acord cu marea Lui compasiune, când întristează pe cineva, Își manifestă din nou mila față de el.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³² Dacă Domnul face să sufere, tot el va avea milă, pentru că mare este bunătatea sa.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³² Ci, când mâhnește pe cineva, Se îndură iarăși de el după îndurarea Lui cea mare,

Traducere Literală Cornilescu 1931

³² căci deși întristează, totuși va avea milă, după mulțimea îndurărilor sale.

Plângerile 3:32 Referans Kwoze

Psalmi 78:38

Totuși, în îndurarea-I mare, Domnul le dă, la toți, iertare. Mânia Lui, El Și-o strunește Și astfel nu îi nimicește.

Psalmi 103:11

Pe cât – față de-acest pământ – Înalte cerurile sânt, Tot pe atât este de mare Și bunătatea cea pe care O are Domnul pentru cel Cari teamă va avea de El.

Psalmi 30:5

Mâniile lui Dumnezeu O clipă-ntunecă-a Lui față, Dar îndurarea-I ține-o viață: Seara – de plânsul o să vie – În zori veni-va veselie.

Osea 11:8

Cum, Efraim, să te predau? Israele, cum să te dau? Cum să îți fac ce e știut Precum că Admei i-am făcut? Cum aș putea să fac cu voi, Ca și cu Țeboimu-apoi? Inima, tare, Mi se zbate, Iar în lăuntru-Mi sunt mișcate Toate, de mila ce-o simțesc Când către tine Eu privesc.

Judecători 10:16

Toți dumnezeii ce-i aveau, I-au scos afară și cătau Ca să-I slujească Domnului. Văzând chinul poporului, Domnul s-a îndurat de el Și S-a întors la Israel.

Exodul 3:7

Domnul a zis: „Eu am văzut Chinul, prin care a trecut Poporul Meu, care-i robit La Egipteni, și-am auzit Și strigătul poporului. Deci Eu cunosc durerea lui.

Luca 15:20

Îndată, el s-a și sculat Și, către casă, a pornit. Când, de departe, l-a zărit, Părintele s-a-nduioșat Și-n fața lui a alergat, Grăbindu-se, cât a putut. Pe-al său grumaz, el a căzut Și, cu mult drag, l-a sărutat.

Ieremia 31:20

„Îmi este Efraim, iubit? Un scump copil, s-a dovedit?” „Atunci când despre el vorbesc, Pe dată Eu Îmi amintesc De el, cu mare gingășie Și simt un foc, flacăra vie, Căci arde inima în Mine. De-aceea, îi voi face bine Și-am să-i arăt, fără-ncetare, Nemărginita-Mi îndurare.”

2 Regi 13:23

Dar Dumnezeu Și-a amintit De-al Său popor și – negreșit – De-Avram, Isac și Iacov care L-au ascultat, fără-ncetare, Urmând al Domnului cuvânt, Precum și de-al Său legământ. De-aceea, El s-a îndurat De-ai Săi și nu i-a mai lăsat Pe Sirieni, să-I asuprească Poporul, și să-l nimicească.

Plângerile 3:22

Știu! Bunătățile pe care, Domnul, în mâna Sa, le are, Nu pot să se fi isprăvit! De-asemenea, nu s-a sfârșit Nici îndurarea Domnului,

Exodul 2:23

După mult timp, s-a întâmplat Că împăratu-atunci aflat Peste Egipt, să fi murit. Israelul era-nrobit Încă-n Egipt, gemând din greu, Sub al robiei jug, mereu. În deznădejde, a strigat Poporul, până s-a urcat Țipătul său, la Dumnezeu.

Nahum 1:12

Domnul atunci a cuvântat: „Oricât de mulți vă vădiți voi Și-oricât de tari ați fi apoi, Toți secerați aveți să fiți Și-n acest fel o să periți. Ierusalime, câteodat’, Chiar dacă te-am mai întristat, Nu am să te mai întristez…

Isaia 27:8

Când în robie a căzut, Doar cu măsură l-ai bătut Atuncea când l-ai pedepsit. Trimis-ai vânt din răsărit Și cu puterea lui cea mare, Tu i-ai luat pe fiecare.

Isaia 54:7

„Câteva clipe te-am lăsat, Dar te primesc ‘napoi, de-ndat’, Cu mare dragoste, să știi.