Plângerile 1:22 - Biblia în versuri 2014

²² Adună răutatea lor, În fața Ta și, tuturor, Fă-le la fel, cum am văzut Că mie însumi mi-ai făcut, Pentru că am păcătuit Și făr’delegi am săvârșit! Iată, suspinurile mele Multe se-arată-a fi și grele. Inima mea s-a-mbolnăvit, De tot ceea ce-a suferit.”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²² Să vină toată răutatea lor înaintea Ta; și poartă-Te cu ei la fel cum Te-ai purtat cu mine, din cauza tuturor fărădelegilor mele. Căci suspinele mele sunt multe, iar inima-mi este sleită!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²² Să se întâmple ca toată răutatea lor să vină înaintea Ta; și comportă-te cu ei la fel cum te-ai purtat cu mine din cauza tuturor nedreptăților mele. Pentru că suspinele mele sunt multe, iar inima îmi este epuizată!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²² tau Fă să ajungă înaintea ta toată răutatea lor și chinuie-i cum m-ai chinuit pe mine din cauza tuturor răzvrătirilor mele! Pentru că suspinele mele sunt multe și inima-mi este frântă.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²² Adu toată răutatea lor înaintea Ta și fă-le cum mi-ai făcut mie pentru toate fărădelegile mele! Căci suspinele mele sunt multe și inima îmi este bolnavă.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

²² Să vină înaintea ta toată răutatea lor și fă‐le cum mi‐ai făcut mie pentru toate fărădelegile mele. Căci suspinele mele sunt multe și inima îmi este bolnavă.

Plângerile 1:22 Referans Kwoze

Ieremia 8:18

„Durerea, vreau să mi-o alin, Dar inima-mi geme de chin.

Revelația 6:10

Aceste suflete strigau, Cu un glas tare, și ziceau: „Stăpâne Doamne, până când, Să zăbovești, mai ai de gând? Tu, cari ești sfânt și-adevărat, Când ai să judeci, răzbunat Să fie sângele, din noi, Să faci să cadă el apoi, Pe fața-ntregului pământ Și peste cei cari, pe el, sânt?”

Efeseni 3:13

Vă rog, din nou, ca nu cumva, Firea, să-și piardă cineva, Din pricină de la acele Necazuri, ce sunt ale mele, Pe cari, le sufăr, pentru voi: Aceasta-i slava voastră-apoi.)

Luca 23:31

Copacului cel verde, dacă Așa îi fac, ce au să-i facă, Atunci, copacului uscat?”

Plângerile 5:17

Dacă, în inimi ne-a intrat Durerea și s-a-ntunecat Privirea și a noastră frunte,

Plângerile 1:13

Un foc a azvârlit, de sus, Pe care-n oase mi l-a pus. Sub pași, un laț, mi-a-ntins apoi, Făcându-mă să dau ‘napoi. Cu pustiire m-a lovit Iar lâncezeala m-a sleit, În toate zilele. A-ntins

Ieremia 51:35

Dar silnicia-nfăptuită Față de mine – săvârșită Față de carnea-mi sfâșiată – Să se întoarcă, de îndată, Asupra Babilonului” – Zice fiica Sionului. Ierusalimul a vorbit În felu-acesta: „Negreșit, Peste-al Haldeilor popor, Cadă-al meu sânge-n viitor!” –

Ieremia 18:23

Doamne, știi că au uneltit Și să mă prindă au voit. De-aceea, Doamne nu-i ierta! Nu șterge, dinaintea Ta, Al lor păcat! Fie loviți Și-n față-Ți, zacă prăbușiți! Lucrează împotriva lor Și-arată-Te necruțător, Atunci când vei găsi cu cale S-aduci vremea mâniei Tale!”

Ieremia 10:25

Varsă urgia Ta cea mare Doar peste neamurile care Nu Te cunosc și peste lume Căci ea nu cheamă al Tău Nume. Aceste neamuri îl topesc Pe Iacov și îl nimicesc. Ele îi înghițesc ființa Și îi dărâmă locuința.”

Isaia 13:7

De-aceea, mâinile slăbesc, Iar inimile se topesc.

Psalmi 143:7

Doamne, al meu duh se topește. De-aceea, să m-ajuți, grăbește! Te rog, nu Te îndepărta Și nu-mi ascunde Fața Ta, Căci aș ajunge, negreșit, Asemeni celor ce-au murit!

Psalmi 79:10

De ce să-ntrebe neamul care, Al Tău popor, în jur, îl are, „Unde e Dumnezeul lor, Care le e izbăvitor?” Să știe toți că, ne-ncetat, Tu răzbuni sângele vărsat, Al celor care robi Îți sânt!

Ieremia 30:16

Totuși, cei care te mâncau Vor fi mâncați. Cei ce-ți erau Vrăjmași, purtându-ți dușmănie, Au să ajungă în robie. Toți cei care te jefuiesc, Aceeași soartă-mpărtășesc, Pentru că am să-i las să cadă, Jefuitorilor, drept pradă.