Osea 9:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Nu-I vor aduce Domnului, Vinul, ca să-l închine Lui, Așa cum cere o măsură Din jertfa pentru băutură, Căci jertfa ce-I va fi făcută N-o să-I mai fie Lui plăcută. Pâinea, pe care-o vor avea, Va fi de jale. Când, din ea, Au să mănânce-nfometați, Au să se facă necurați. Toată această pâine-a lor Va fi numai pentru popor, Căci ea, nicicând, nu va putea, În Casa Domnului, să stea!

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁴ Nu-I vor aduce Domnului vin ca jertfă de băutură și nici nu-L vor mulțumi cu jertfele lor. Acestea vor fi pentru ei ca pâinea de jale; toți cei ce vor mânca din ea se vor întina. Căci pâinea lor va fi numai pentru ei; ea nu va intra în Casa Domnului.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Nu Îi vor aduce lui Iahve vin ca sacrificiu de băutură; și nu Îl vor satisface cu sacrificiile lor. Ele vor fi pentru ei ca pâinea de jale. Toți cei care vor mânca din ea, nu vor mai fi curați. Pâinea lor va fi numai pentru ei. Ea nu va intra în casa lui Iahve!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Nu vor mai aduce Domnului vin ca libație: nu-i va plăcea. Jertfele lor vor fi pentru ei ca pâinea celor care jelesc, toți cei care vor mânca din ea vor deveni impuri. Căci pâinea lor va fi pentru sufletul lor și nu vor intra în casa Domnului.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Nu vor aduce Domnului vin ca jertfă de băutură, căci nu-I va fi plăcută. Pâinea lor le va fi ca o pâine de jale; toți cei ce vor mânca din ea se vor face necurați, căci pâinea lor va fi numai pentru ei, nu va intra în Casa Domnului!

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Nu vor turna daruri de vin Domnului și jertfele lor nu‐i vor fi plăcute; le vor fi ca pâinea celor ce sunt în durere. Toți cei ce vor mânca din ea se vor pângări, căci pâinea lor va fi pentru sufletul lor; nu va intra în casa Domnului.

Osea 9:4 Referans Kwoze

Osea 8:13

Ei junghie acele vite Care-Mi sunt Mie dăruite Și carnea le-o mănâncă-apoi. De-aceea, Domnul, de la voi, Să le primească, nu voiește. Domnul, acum, Își amintește Nelegiuirile lor, toate. Plăti-vor toți, pentru păcate Și astfel, în Egipt, apoi, Se vor întoarce, înapoi!

Ieremia 6:20

Tămâia Îmi trebuie Mie, Care din Seba o să vie? De trestie mirositoare, Credeți că am nevoie oare, Ce dintr-o țară-ndepărtată Adusă e, spre a-Mi fi dată? Arderi de tot, care se fac, Aflați că nu Îmi sunt pe plac. Jertfele voastre, să se știe Că nu Îmi sunt plăcute Mie.”

Deuteronom 26:14

Nu am mâncat nimic, din ele, În timpurile jalei mele. Nimic n-am întrebuințat Pentru ceva ce-i necurat; Nimic apoi, n-am dăruit, Din ele, oricine-a murit; De al meu Domn și Dumnezeu, Am ascultat, într-una, eu – Așa precum El a lăsat – După porunca ce mi-a dat.

Ioel 2:14

De nu se-ntoarce înapoi Și de nu Se căiește-apoi? Sau cine știe, de cumva, Nu lasă-n urma Lui, ceva? Poate o binecuvântare, Ori niște daruri de mâncare Sau poate că și o măsură Din jertfa pentru băutură, Pentru Cel care, tot mereu, Vă este Domn și Dumnezeu.

Osea 3:4

„Iată, copiii cei pe care Neamul lui Israel îi are, Vor sta, mult timp, fără-mpărat. De-asemeni, nu vor fi aflat Nici căpetenie să vie Și-n fruntea lor, apoi, să fie. Nici chip de idol n-or avea, Nici terafimi de-asemenea Și nici efod măcar. Apoi,

Езекиел 24:17

Suspină numai, în tăcere, Dar să nu plângi de-a ta durere. Nici a ta inimă n-o frânge Ca și când după morți ai plânge. Leagă-ți turbanul, după care Ia-ți încălțările-n picioare. Să nu mănânci pâinea de jale Și nici să nu găsești cu cale Ca barba să ți-o învelești, Căci nu trebuie să jelești.”

Ioan 6:51

De-aceea, vreau ca să se știe Că Eu sunt acea pâine vie, Ce-a pogorât din cer. Cumva, Dacă mănâncă cineva, Din ea, va viețui mereu. Pâinea aceasta-i trupul Meu Și pentru-a lumii viață-l dau.”

Maleahi 2:13

Iată dar, ce mai faceți voi: Umpleți cu lacrimi, mai apoi, Altarul Domnului, plângând Și gemete mereu scoțând, Astfel încât El nu mai poate Privi la darurile toate Ce le-ați adus și-astfel – vă zic – El nu poate primi nimic Din tot ceea ce ați adus Și în a Lui față ați pus.

Amos 5:22

Jertfe Îmi dați, ce se socot A fi drept ardere de tot; Apoi Mi-aduceți daruri care Menite sunt pentru mâncare. Degeaba-Mi dați jertfele-acele, Căci n-am nici o plăcere-n ele. Iată, vițeii îngrășați, Pe cari veniți ca să Mi-i dați Drept jertfe care au menire De jertfe pentru mulțumire, Nu-Mi sunt pe plac și nu-Mi priesc; De-aceea, nici nu îi privesc.

Ioel 1:13

Vă-ncingeți dar preoți, și voi, Și cu amar plângeți apoi! Bociți voi, slujitori, pe care Altaru-n slujba sa îi are! Veniți toți, noaptea, ca să stați În strai de sac înfășurați, Voi cei cari Îl slujiți, mereu, Pe Cel ce-mi este Dumnezeu! Căci a-ncetat darul cel care Fusese dat pentru mâncare – Având alături o măsură Din jertfa pentru băutură – Din Casa Celui cari, mereu, Este al vostru Dumnezeu.

Езекиел 24:22

Atunci, și voi veți fi făcut Precum pe mine m-ați văzut. Nu veți mânca pâinea de jale Și nici nu veți găsi cu cale, Bărbile să vi le-nveliți, Pentru că nu o să jeliți.

Isaia 66:3

Cel cari, un bou, a junghiat – Drept jertfă – nu a arătat Că e mai bun decât cel care, Un om, ca să omoare, are. Omul care jertfește-un miel, Va fi asemenea cu cel Care, un câine, a răpit Și-n urmă, gâtul i-a sucit. Apoi, omul acela care Aduce-un dar pentru mâncare, E-asemeni celui ce-a vărsat Sânge de porc. Cel ce-a luat Tămâie și a ars-o-apoi, E ca acela dintre voi care La idoli s-a-nchinat. Cei care astfel au lucrat, Mereu și-aleg căile lor Și în a urâciunilor Mulțime își găsesc plăcere.

Isaia 57:6

În pietrele ce-s lustruite Și în pârâuri sunt găsite, Aflată-ți este moștenirea, Așa precum îți este firea. În ele, soarta, tu o ai, Căci jertfe numai lor le dai. Mereu le aduci daruri care Menite sunt pentru mâncare Și le-nsoțești cu o măsură Din jertfa pentru băutură. „La acest lucru, oare, Eu Nesimțitor pot fi, mereu?”

Numeri 28:2

„Copiilor lui Israel, Să le vorbești, în acest fel: „Să aveți grijă, tot mereu, Ca să-Mi aduceți darul Meu – Dar de mâncare potrivită, Adus la vremea hărăzită – Hrană din jertfe pregătite A fi de flăcări mistuite, Prin care, un miros plăcut, În fața Mea, va fi făcut.”

Levitic 21:21

Deci lui Aron, tu să îi spui Că orice om, din neamul lui Care, vreo meteahană are, Oprit e, jertfa de mâncare, Să o aducă, Domnului. Să nu vină, în fața Lui, S-aducă jertfele menite A fi, de flăcări, mistuite, Dacă cumva, din întâmplare, Al său trup, vreo meteahnă, are.

Levitic 21:17

„Vorbește-i lui Aron și zi-i: „Nimeni, din al tău neam – să știi – Sau din urmașii tăi, pe care, Îi vei avea, de cumva are Vreo meteahană-n trupul lui, Să nu-i aducă, Domnului, Mâncarea. De asemenea,

Levitic 21:8

Să-l socotești sfânt, pe cel care I-aduce Domnului mâncare. El – pentru tine – este sfânt, Căci sfânt, de-asemeni, și Eu sânt – Eu, Domnul care vă sfințește.

Levitic 21:6

Deci pentru al lor Dumnezeu, Preoții, sfinți, vor fi, mereu. Ei trebuie să se păzească Și nu cumva, să necinstească Chiar Numele lui Dumnezeu, Pentru că ei I-aduc, mereu, Domnului, jertfe mistuite De foc și care sunt menite A fi a Domnului mâncare. Deci sfinți să fie fiecare.

Levitic 17:11

Vă spun că viața trupului – (Sufletul) – e-n sângele lui. V-am dat sângele așadar, Ca voi să-l puneți pe altar, Pentru că este-a lui menire De a vă face ispășire Pentru al vostru suflet. Iată, Prin viața care e aflată În sânge, voi să aveți știre Că vi se face ispășire.

Exodul 40:23

Pâinile-acolo le-a adus Și-apoi, pe masă, el le-a pus, Să fie-n fața Domnului, Precum cerea porunca Lui.

Numeri 19:11

Atunci când întâmpla-se-va Că va atinge cineva, Un mort, acela să rămână, Drept necurat, o săptămână.

Numeri 4:7

Covoru-albastru să-l întindă, Astfel încât el să cuprindă Și masa ce se folosește La pâinea care trebuiește Pusă în fața Domnului. Să pună-apoi, deasupra lui, Străchini, cățuie, cești, potire, Cari date sunt spre folosire La jertfele de băutură. Apoi, lângă a lor măsură, Pusă urmează-a fi, de-ndată, Pâinea ce trebuie-așezată, Mereu, ‘naintea Domnului.

Exodul 29:40

Când îi aduci pe cei doi miei, A zecea parte ai să iei Apoi, tu, dintr-o efă care Va fi din a făinii floare. Un sfert de hin, vreau să mai iei (Deci cam trei litri) de ulei Cari din măsline e făcut Și care, drojdii, n-a avut. Făina mai întâi luată, Cu-acesta fi-va frământată. La urmă vei aduce vin, Care va fi un sfert de hin, Iar jertfa pentru băutură, Mereu, va fi-n astă măsură. Deci toate-acestea să le iei Și să le-aduci, cu cei doi miei.

Ieremia 16:7

Nimeni nu are să le iasă ‘Nainte, spre-a le-ntinde-o masă Când vor jeli, ca mângâierea Să le-o aducă în durerea Care le-a fost pricinuită, Când o ființă prea iubită, În gheara morții a căzut. Vor suferi, căci de băut, Nu va fi nimeni să le dea – Așa precum se-obișnuia – Paharul cel de mângâiere, Ca să aline-a lor durere, În urma morții taților Precum și a mamelor lor.

Daniel 1:8

Dar cel care a fost chemat Drept Daniel, a cugetat Că nu voiește-a se spurca Și nu e bine a mânca El, din alesele bucate Cari de-mpărat îi erau date. El n-a voit, de-asemenea, Din vinu-mpărătesc să bea. De-aceea, pe acela care Fusese pus drept cel mai mare Peste cei cari sunt slujitori Cu rang de fameni-dregători, El l-a rugat să îl scutească Și astfel să nu îl silească În nici un fel, de a mânca, Făcându-l de a se spurca.

Ioel 1:9

Din tinerețe. A-ncetat, De tot, darul acela care Fusese dat pentru mâncare – Având alături o măsură Din jertfa pentru băutură – Dar care trebuia adus Și-n Casa Domnului depus.

Osea 7:16

Iată-i că se întorc ‘napoi, Dar nu la Cel Prea-Nalt. Apoi, Precum un arc înșelător, Se-arată-ntregul lor popor. Am hotărât ca toți cei cari Se dovedesc ai lui mai mari, Prin sabie, apoi, să cadă, În ale morții gheare, pradă, Din pricina vorbirii lor – A îndrăznelii vorbelor – De râs, când se vor fi făcut, În al Egiptului ținut.”