Osea 7:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Tot Efraimul e o mică Precum și proastă turturică, Fără pricepere în ea, Căci a chemat Asiria Ca să îi vină-n ajutor, Cu neamul Egiptenilor.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹¹ Efraim este ca un porumbel, ușor de amăgit și fără minte: mai întâi cheamă Egiptul în ajutor, apoi se duce în Asiria.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Efraim este ca un porumbel: ușor de păcălit și fără minte. Mai întâi cheamă Egiptul în ajutor; apoi se duce în Asiria.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Efraím a devenit ca o porumbiță fără de minte și fără inimă, ei cheamă Egiptul și merg în Asíria.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Ci Efraim a ajuns ca o turturică proastă, fără pricepere; ei cheamă Egiptul și aleargă în Asiria.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹¹ Și Efraim este ca o porumbiță proastă, fără pricepere. Ei cheamă Egiptul, merg în Asiria.

Osea 7:11 Referans Kwoze

Osea 12:1

„Lui Efraim, vântul, îi place. De-aceea, el face ce face Și fuge către răsărit, De unde vântul a ieșit. Zilnic, minciuna, își sporește. Înșelăciunea-și înmulțește. Spre-Asiria s-a îndreptat Și-un legământ a încheiat. Egiptului, s-a dovedit Că untdelemn i-a dăruit.

Osea 5:13

Când Efraim își va vedea Balii și de asemenea, Când va vedea Iuda, ce mare Îi este rana ce o are, Fugi-va Efraim de-ndat’, Le cel ce este împărat Peste Asiria – la cel Numit Iareb – chiar dacă el N-are să-l însănătoșească, Nici răni nu o să-i lecuiască.

Osea 11:11

Cei ce-n Egipt se află stând Au să alerge, tremurând, Ca și o pasăre în zbor. Din al Asirienilor Ținut, ieși-vor – bunăoară – Precum o pasăre ce zboară. În ale lor case, apoi, Să se așeze, face-voi” – Zice Acel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu.

Osea 4:11

Curvia-ntâi și-apoi la fel, Mustul – alăturea de el Având tăria vinului – Răpesc mințile omului.

Osea 9:3

Iată că nu vor mai putea, În țara Domnului, să stea, Ci Efraim se-ntoarce iară, La Egipteni, în a lor țară. Va merge în Asiria, Și-acolo, parte va avea – La masă – numai de bucate Ce se arată necurate.

Osea 14:3

Asirianul – negreșit – Nu va scăpa nepedepsit. Nu vrem să mai încălecăm Pe cai și să ne închinăm Zicând unei lucrări – știută Că-i de-ale noastre mâini făcută – „Tu ești al nostru Dumnezeu!”, Căci de la Tine, tot mereu, Orfanul – precum s-a văzut – Parte de milă a avut.”

Ieremia 2:36

De ce, atâta grabă mare, Ca să îți schimbi a ta cărare? Iată că din Egipt îți vine – Cât de curând – a ta rușine, După cum mai venise ea Asupră-ți, din Asiria!

Ieremia 2:18

Acum, ce cauți să te duci Către Egipt ca să apuci, Să bei din apa Nilului? De ce bei apa râului Ce este în Asiria? De ce vrei tu, să bei din ea?

Proverbe 17:16

Nebunului, la ce-i slujește Argintul? Crede că primește Înțelepciune cu el, oare, Dacă sărmanul, minte, n-are?

Proverbe 15:32

Acel care mustrărilor Întoarce spatele, vădește Că sufletu-și disprețuiește; Cel cari mustrări va asculta, Pricepere va căpăta.

Proverbe 6:32

Acela care preacurvește Cu o femeie, dovedește Cum că de minte e lipsit, Știind că fi-va pedepsit Cu moartea, pentru-al său păcat.

2 Regi 15:19

Pul, împăratul cel pe care Asiria în frunte-l are, În Israel a năvălit, Iar Menahem, bir, i-a plătit. O mie de talanți i-a dat – De-argint – care l-au ajutat Ca întărită să îi fie, În țara lui, a sa domnie.

Matei 10:16

„Iată, Eu vă trimit, acum, Să o porniți pe al Meu drum. Sunteți asemeni oilor, Plecate-n calea lupilor. Fiți înțelepți deci, dragii Mei, La fel ca șerpii. Porumbei, La răutate, vreau să fiți.

Osea 4:6

Piere-a poporului ființă, Căci lipsă e, de cunoștință. De cunoștință, ai uitat, De-aceea fi-vei lepădat, Iar preot, nu ai să-Mi mai fii. Pentru că n-ai vrut să te ții De Legile lui Dumnezeu, Pe-ai tăi copii, îi uit și Eu!

Osea 5:4

Faptele lor nu i-au lăsat Să vină la Cel cari, mereu, Este al lor sfânt Dumnezeu. Duh de curvie e aflat În a lor inimă-așezat Și nu cunosc pe Domnul lor, Cari îi e Domn, ăstui popor!

Osea 8:13

Ei junghie acele vite Care-Mi sunt Mie dăruite Și carnea le-o mănâncă-apoi. De-aceea, Domnul, de la voi, Să le primească, nu voiește. Domnul, acum, Își amintește Nelegiuirile lor, toate. Plăti-vor toți, pentru păcate Și astfel, în Egipt, apoi, Se vor întoarce, înapoi!

Osea 9:6

Ei, ca să plece, s-au grăbit, Căci pustiirea a venit. Egiptul are să-i adune; Mofu-n morminte îi va pune. Ce au mai scump – argintul lor – Drept pradă mărăcinilor, Cădea-va. Crește-vor doar spini – În cortul lor – și mărăcini.

2 Regi 16:7

Ahaz, solie, a trimis La Tiglat-Pileser și-a zis: „Află acum, că robul tău E apăsat de-un mare rău. Vino și scapă-mă de-ndat’, Din mâna celui ce-mpărat E-n Siria și de acel Cari stăpânește-n Israel! Căci amândoi s-au însoțit Și peste mine-au năvălit.” Tiglat-Pileser stăpânea Atunci, peste Asiria.

Osea 12:2

În ceartă, Domnul Se găsește Cu Iuda, și îl pedepsește Pe Iacov, după-a lui purtare, Iar după faptele pe care El le-a făcut, va căpăta Răsplata ce-o va merita.

Obadia 1:7

Aceia care ți-au șezut Alăturea și se vădeau Uniți cu tine că erau, Pân’ la hotar te-au izgonit. Ajuns-ai a fi stăpânit De cei cari ți s-au arătat Prieteni și te-au înșelat. Cei cari din pâinea ta mâncau, Curse, mereu, îți întindeau, Pe care nu le-ai observat Și-n seamă tu nu le-ai luat!