Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Osea 5:3 - Biblia în versuri 2014

3 Îl știu pe Efraim. La fel, Nu Mi-e ascuns nici Israel. Tu, Efraime, negreșit, Prea bine știu că ai curvit, Iar Israelul s-a spurcat.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

3 Eu îl cunosc pe Efraim, iar Israel nu-Mi este ascuns. Căci acum, tu, Efraim, te-ai prostituat, iar Israel s-a întinat!

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Eu îl cunosc pe Efraim; iar Israel nu Îmi este necunoscut. Efraim, acum, de puțin timp, te-ai prostituat; iar Israel s-a murdărit și el!

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Eu îl cunosc pe Efraím și Israél nu-mi este ascuns. Acum, tu te-ai desfrânat, Efraím, și ai devenit impur, Israél.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Cunosc Eu doar pe Efraim și Israel nu-Mi este ascuns; știu că tu, Efraime, ai curvit și că Israel s-a spurcat.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Cunosc pe Efraim și Israel nu este ascuns de mine; căci acum, Efraime, tu ai curvit, Israel s‐a pângărit.

Gade chapit la Kopi




Osea 5:3
24 Referans Kwoze  

„Dintre popoarele ce sânt Pe fața-ntregului pământ, Iată, pe voi Eu v-am ales. Pentru că astfel v-am cules Și pentru că Eu am văzut Ce multe rele ați făcut, Am să vă pedepsesc acum.


„Să afli dar, precum că Eu Cunosc ceea ce-ai făptuit. Nici rece nu ai fost găsit, Dar nici în clocot nu erai. Bine era, de te aflai Ori înghețat, ori clocotit!


Nici o făptură nu se-ascunde, De El, căci – peste tot – pătrunde. Nimic nu e acoperit, Ci totu-i gol, necontenit, Față de Cel cu care noi Avem de-a face, să știți voi.


Nelegiuiri multe-ați făcut. Păcatele vi le-am văzut Și fără număr s-au vădit. Pe cel drept, voi l-ați asuprit. Mită mereu ați tot luat Și în picioare ați călcat – Nepăsători – dreptul pe care Acela ce-i sărac îl are.


„Atunci când Efraim vorbea, Groază în Israel stârnea. Însă cum a păcătuit Cu Bal, îndată a murit.


„Lui Efraim, vântul, îi place. De-aceea, el face ce face Și fuge către răsărit, De unde vântul a ieșit. Zilnic, minciuna, își sporește. Înșelăciunea-și înmulțește. Spre-Asiria s-a îndreptat Și-un legământ a încheiat. Egiptului, s-a dovedit Că untdelemn i-a dăruit.


Când Efraim și-a construit Altare, a păcătuit, Căci doar altarele-nălțate Îl fac să cadă în păcate.


Ce să fac, oare, pentru voi, Iudo și Efraime-apoi? Evlavia-n a voastră viață E ca un nor de dimineață, E ca și roua-n câmpuri stând, Care va trece încurând.


Când Efraim își va vedea Balii și de asemenea, Când va vedea Iuda, ce mare Îi este rana ce o are, Fugi-va Efraim de-ndat’, Le cel ce este împărat Peste Asiria – la cel Numit Iareb – chiar dacă el N-are să-l însănătoșească, Nici răni nu o să-i lecuiască.


Și al lui Efraim popor Are să fie asuprit Și-n judecată-apoi, zdrobit, Căci a urmat – cum am văzut – Învățături ce i-au plăcaut.


Pe Efraim îl pustiesc, În ziua-n care-l pedepsesc. Ceea ce Eu am pregătit, Are să cadă, negreșit, Pe semințiile pe care Neamul lui Israel le are!


Domnul o să aducă-apoi, Asupra ta – și peste voi – Zile cum nu s-au pomenit De-atunci de când s-a despărțit Iuda de cei pe care-i știm Precum că sunt din Efraim (Adică pe acel pe care Asiria în frunte-l are).


Fecior! La fel, de Siria, Să nu se sperie duhul tău, Crezând că ea gândește rău, În contra ta! De-asemenea, De Efraim, teamă n-avea! N-ai teamă nici de-acel pe care Remalia, drept fiu, îl are! Să nu te temi de ce-au vorbit, Căci în zadar au glăsuit:


El, frumusețe, a avut, Asemeni primului născut, Și este, la înfățișare, Precum e taurul cel tare. Asemenea bivolului, Se semețesc coarnele lui. De-mpunsătura coarnelor, Nu va scăpa nici un popor, Până la margini de pământ. Iată-i pe cei ce coarne-i sânt: Sunt zecile de mii pe care Neamul lui Efraim îi are, Precum și miile de case Din seminția lui Manase.”


Dar înainte ca să vie Timpul ca al ei fiu să știe Ce este rău și să-nțeleagă Ca binele să îl aleagă, Țara în care-ncoronați Se află cei doi împărați De cari te temi, va fi lovită Și va ajunge pustiită.”


Întâi, când Domnul i-a vorbit Lui Osea, El i-a poruncit: „Du-te și cată-ți o soție, Cari curvă trebuie să fie. Copii, de-asemenea să-ți iei, Cari din curvie vor fi ei. Căci astă țară, negreșit, Mare curvie-a săvârșit, Când ea, pe Domnul, L-a lăsat!”


Astfel, în casa cea pe care Neamul lui Israel o are, Lucruri grozave-am întâlnit, Căci Efraim a preacurvit, Iar Israel – neîncetat – Fără vreo teamă s-a spurcat.


Pe tine, Eu te-am cunoscut Când în pustie ai șezut. Erai într-un pământ uscat.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite