Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Osea 4:10 - Biblia în versuri 2014

10 Au să mănânce, ne-ncetat, Dar nu se vor fi săturat. Cu toate că au să curvească, Totuși, nu au să se-nmulțească, Pentru că ei au părăsit Ceea ce Domnu-a poruncit.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

10 Vor mânca, dar nu se vor sătura; se vor prostitua, dar nu se vor înmulți, căci L-au părăsit pe Domnul și s-au dedat

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 Vor mânca, dar nu se vor sătura; se vor prostitua, dar nu se vor înmulți – pentru că L-au abandonat pe Iahve.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 Vor mânca, dar nu se vor sătura, se vor desfrâna, dar nu vor rodi, pentru că au părăsit slujirea Domnului.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 Vor mânca și tot nu se vor sătura, vor curvi și tot nu se vor înmulți, pentru că au părăsit pe Domnul și poruncile Lui.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

10 Și vor mânca și nu se vor sătura; vor curvi și nu se vor înmulți: căci s‐au lăsat de a ține seamă de Domnul.

Gade chapit la Kopi




Osea 4:10
18 Referans Kwoze  

O să mănânci, dar vei vedea Că să te saturi nu-i putea, Iar foamea-n gheare te va ține, Căci ea va rămânea în tine. De ceea ce-ai să izbutești, De la vrăjmași să dobândești, Parte tu nu vei mai avea, Căci o s-o prade sabia.


Atunci când am să vă trimit Lipsă de pâine, negreșit, Zece femei – într-un cuptor – Vor coace pâinea tuturor. Din ea, cu toți o să mâncați Dar nu o să vă săturați.


Deși voi mult ați semănat, Puțin ați strâns și ați mâncat. Sătui, însă, tot nu sunteți. Sete vă e, degeaba beți. Cu straie v-ați înfofolit, Însă tot nu v-ați încălzit. Cel cari simbrie dobândește, În pungă spartă o zvârlește!”


Pe-aceia care s-au vădit Pe Domnul că L-au părăsit, Pe cei cari nu L-au căutat Și cari de El n-au întrebat, Pe-aceia am să îi lovesc, Pentru că vreau să-i nimicesc.”


Nu pot ca să le pedepsesc Pe fiice și nurori, căci voi Sunteți cei cari se duc apoi, Deoparte, jertfe aducând, Alături desfrânate-având, Care în templu se găsesc. Oameni-aceștia se vădesc Lipsiți de minte. A lor fire Îi duce doar către pieire.


Dar dacă cel neprihănit Se va abate, la sfârșit, De la a lui neprihănire Și-apoi, mânat de o rea fire, Va face urâciuni, știute Că de cel rău doar sunt făcute, Ar putea el să reușească, În acest fel, să mai trăiască? Nu! Iar neprihănirea-i toată, Avută-ntâi, va fi uitată, Pentru că omul s-a dedat La făr’delegi și la păcat. De-aceea-n rele – bunăoară – Omul acela o să moară.


Neprihănitul oricând are, Pe săturate, de mâncare; Cel rău degeaba s-a trudit, Căci pântecu-i va fi lipsit.


Însă pe cei care sunt răi, Mergând pe ocolite căi, Să-i pedepsească Dumnezeu! Să fie nimiciți, mereu! Pacea, în Israel, să vie, Să stăpânească pe vecie!


Cuvintele, de el rostite, Drept mincinoase-s dovedite Și pline de-nșelătorie, Pentru că el nu vrea să știe Ceea ce-nseamnă-nțelepciune Ca să lucreze-n fapte bune.


Când Iehoiada a murit, Grabnic, din Iuda, au venit Toți căpitani-aceia cari, Peste popor, erau mai mari; Ei merseră la împărat, Iar el, atunci, i-a ascultat


Dar am văzut, însă, că voi, În inimi, v-ați întors ‘napoi Și-n felu-acesta ați știut Ce este bine de făcut În fața Mea, căci ați vestit O zi în cari ați slobozit Pe-aceia ce se dovedeau Precum că robi, la voi, erau. În fața Mea – fără-ndoială – Voi ați făcut o învoială, În Casa peste cari, mereu, Este chemat Numele Meu.


În tine sunt mulți bârfitori, Care de sânge-s vărsători. La tine îi adăpostești Pe cei cari, jertfe idolești, Mănâncă, sus, pe munții tăi. În al tău mijloc sunt cei răi Ce se dedau la desfrânări.


Toți, preacurvari, s-au dovedit, Precum cuptorul încălzit De un brutar. Lemne, pe foc, El nu mai pune-apoi deloc, De când plămadă-a frământat Și până când s-a ridicat, Căci trebuință nu era Să mai ațâțe flacăra.


Unde e omul înțelept? Unde e omul cel deștept, Care să înțeleagă poate, Mereu, aceste lucruri toate? Cel cărui Domnul i-a vorbit, Să spună-aceasta, negreșit. Să spună cum de-i pustiită Țara și cum de-i nimicită Și arsă, încât nimenea Nu poate-a trece-acum, prin ea?”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite