Osea 11:2 - Biblia în versuri 2014

² Cu cât prorocii îi chemau, Cu-atât mai mult se depărtau. Tămâie-au dus idolilor Și au dat jertfe Baalilor.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

² Cu cât îi chemau profeții, cu atât se îndepărtau de ei; jertfeau baalilor și ardeau tămâie chipurilor cioplite.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Dar cu cât îi chemam mai mult, cu atât ei se îndepărtau de Mine. Ofereau baalilor animale ca sacrificiu; și ardeau tămâie idolilor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Dar cu cât [mai mult] îi chemam, cu atât [mai mult] mergeau după ei: Baálilor le aduceau jertfe și idolilor le ardeau tămâie.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Dar, cu cât prorocii îi chemau, cu atât ei se depărtau: au adus jertfe baalilor și tămâie chipurilor idolești.

Traducere Literală Cornilescu 1931

² Pe cât îi chemau prorocii, pe atâta se depărtau de la ei: jertfeau Baalilor și ardeau tămâie chipurilor cioplite.

Osea 11:2 Referans Kwoze

Osea 2:13

Pentru acele zile când Mergea, tămâie, aducând ‘Naintea Baalilor, doresc – Acuma – să o pedepsesc. Pentru acele zile când – După ibovnici, alergând – Cu salbă mândră se gătea Și-n nas verigă își punea, Am să o pedepsesc, de-ndat’. O pedepsesc, căci M-a uitat! Așa va fi căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”

Ieremia 18:15

Totuși, Eu n-am fost ascultat De-al Meu popor, căci M-a uitat, Spre-a se-nchina idolilor, Arzând tămâie-n cinstea lor. Căile vechi, le-a părăsit Și pe-alte drumuri a pornit. A apucat căi nebătute Ce îi erau necunoscute,

Isaia 65:7

Pentru nelegiuirea care A săvârșit-o fiecare, Pentru ceea ce-au făptuit Ai voști’ părinți, când au trăit – Care pe munți-nalți s-au dus, Unde tămâie au adus Și care M-au batjocorit Pe înălțimi, necontenit – O să le fie măsurată O plată binemeritată, Pentru tot ceea ce-au făcut În vremea care a trecut.”

Osea 11:7

Poporul Meu, precum văd bine, Se depărtează-acum, de Mine. Dacă la Cel Prea-Nalt, apoi, Chemați au fost ei, înapoi, Nici unul nu a arătat Că, să se scoale, a cătat.

Fapte 7:51

Ștefan continuă a zice: „Sunteți, cu toți, tari la cerbice Și, împrejur, nu v-ați tăiat, La inimi și urechi! Ați stat, Întotdeauna, împietriți Și, tot mereu, vă-mpotriviți Duhului Sfânt. Cum ați văzut, Pe-ai voști’ părinți că au făcut, La fel faceți și voi, acum, Pășind mereu, pe al lor drum!

Ioan 3:19

Aflați că astă judecată Șade în faptul că odată Ce peste lume-a răsărit Lumina, oameni-au iubit Bezna, mai mult decât lumina, Crezând că ea le-ascunde vina, Cu mantia tenebrelor, Rele fiind faptele lor.

Luca 13:34

Ierusalim, Ierusalime! – Asemenea-ți, nu mai e nime’! Pe cei pe cari ți i-am trimis – Și pe proroci – tu i-ai ucis. Îi pierzi, pe cei trimiși, la tine! De câte ori, pe lângă Mine, Am vrut s-adun copiii tăi – Precum găina, puii săi – Tu n-ai vrut, cu-ndărătnicie!

Zaharia 7:11

Dar ei n-au vrut să ia aminte Când s-au rostit aste cuvinte: Urechile și-au astupat Și-au întors spatele, de-ndat’.

Ieremia 35:13

„Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A zis: „Spre Iuda te pornește Și în Ierusalim vestește Aste cuvinte: „Nu voiți Să învățați și să-mpliniți Poruncile ce le-am dat Eu Și s-ascultați de glasul Meu?

Neemia 9:30

Totuși, mulți ani Tu i-ai răbdat Și multe înștiințări le-ai dat, Prin Duhul și prorocii Tăi. Dar ei, cu toți, s-au vădit răi Și n-au vrut ca să ia aminte La sfintele Tale cuvinte. Atunci, ai dat al lor popor, În mâinile vrăjmașilor. Neamuri străine au venit Și peste el a stăpânit.

1 Regi 18:19

Strânge întregul Israel, La muntele chemat Carmel. Ia și prorocii cei pe care Idolul vostru – Baal – îi are. Sunt patru sute și cincizeci Acei proroci. Când ai să pleci, Să-i strângi și pe acei pe care A voastră Astartee-i are. Căci dacă stai să îi socoți, Ei, patru sute, sunt, de toți. La masa Izabelei stau, Unde, de hrană, parte au.”

1 Regi 12:33

Pe-altarul, în Betel aflat, Aducea jertfe, la serbare, În luna-a opta, când apare A cinsprezecea zi. Astfel, La bunul plac alese el, O zi de sărbătoare-n care, A lui Israel adunare Să se îndrepte spre altar, Tămâie aducând, în dar.

Judecători 10:6

Israeliții au făcut – Din nou – lucruri ce n-au plăcut Lui Dumnezeu. L-au părăsit Pe Domnul lor și au slujit – În urmă – Astarteelor. Au mai slujit și Baalilor Și dumnezeilor pe care Sidonul și Moabu-i are; I-au mai slujit și pe acei Care erau drept dumnezei Pentru al lui Amon popor, Și pe ai Filistenilor.

Judecători 3:7

Israeliții au făcut Lucruri care nu I-au plăcut Lui Dumnezeu. Ei L-au uitat Pe Domnul cel adevărat, Slujind, în ăst fel, Baalilor Și tuturor idolilor.

Judecători 2:13

De al său Domn, el a uitat Și a ajuns de s-a-nchinat Lui Baal și Astarteelor.

Zaharia 1:4

Nu fiți precum sunt cei pe care, Al vost’ popor părinți îi are, La cari, ‘nainte, au venit Prorocii și-astfel le-a vorbit: „Iată ce-a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Vă-ntoarceți din căile-acele, Din ale voastre fapte rele!” Însă ei nu M-au ascultat Și nici aminte n-au luat La ceea ce le-am poruncit, Atuncea când Eu le-am vorbit.”

Osea 4:13

Jertfe aduce-acest popor, Pe vârfurile munților. Pe dealuri ‘nalte, sub stejari, Plopi, terebinți, sunt locuri cari La ars tămâie folosesc, Căci umbră bună dăruiesc. Fiicele voastre, iar apoi Nurorile ce sunt cu voi, A fi prea curve, se vădesc.

Ieremia 44:5

Ei, însă, nu M-au ascultat Și nici aminte n-au luat, Să se întoarcă înapoi Din răutatea lor, apoi, Căci ne-ncetat adus-au ei, Tămâie, altor dumnezei.

Osea 4:17

Iată că Efraim, mereu, De idoli s-a lipit și-i place. De-aceea-ți zic: lasă-l în pace!