Osea 1:4 - Biblia în versuri 20144 Iar Domnul astfel a vorbit: „Pune-i, copilului acel, Un nume: cheamă-l Izreel. Pentru că, iată, în curând, Să pedepsesc, Mi-am pus în gând, Casa lui Iehu. Negreșit, Pedeapsă își va fi primit Pentru tot sângele vărsat, La Izreel. Voiesc – de-ndat’ – Capăt să pun, în acest fel, Domniei lui, în Israel. Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească4 Domnul i-a zis lui Osea: „Pune-i numele Izreel, căci peste puțin timp voi pedepsi Casa lui Iehu pentru sângele vărsat la Izreel și voi pune capăt regatului Casei lui Israel. Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 20184 Iahve i-a zis lui Osea: „Pune-i numele Izreel – pentru că în scurt timp voi pedepsi familia lui Iehu pentru sângele vărsat la Izreel; și voi face să dispară monarhia din poporul lui Israel. Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 20204 Domnul i-a zis: „Pune-i numele Izreél, pentru că încă puțin și voi pedepsi sângele lui Izreél asupra casei lui Iehù și voi face să înceteze domnia casei lui Israél! Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu4 Și Domnul i-a zis: „Pune-i numele Izreel, căci, peste puțină vreme, voi pedepsi casa lui Iehu pentru sângele vărsat la Izreel și voi pune capăt domniei lui peste casa lui Israel. Gade chapit laTraducere Literală Cornilescu 19314 Și Domnul i‐a zis: Pune‐i numele Izreel; căci încă puțin și voi cerceta vinele de sânge ale Izreelului asupra casei lui Iehu și voi face să înceteze împărăția casei lui Israel. Gade chapit la |
În vremea lui, a năvălit Tiglat-Pileser, ce-a domnit Peste Asiria. Astfel, El smulse, de la Israel, Iionul, Chedeșul, urmat De-Abel-Bet-Maca. A luat Și Ioanahul, cu război. A smuls Hațorul, iar apoi, Spre Galaad s-a repezit, Pe care l-a și cucerit. S-a îndreptat – după aceea – Către micuța Galileea. Apoi, spre-a lui Neftali țară, Oștile lui se îndreptară. Locuitori-au fost luați Și în Asiria mutați.
Pentru acele zile când Mergea, tămâie, aducând ‘Naintea Baalilor, doresc – Acuma – să o pedepsesc. Pentru acele zile când – După ibovnici, alergând – Cu salbă mândră se gătea Și-n nas verigă își punea, Am să o pedepsesc, de-ndat’. O pedepsesc, căci M-a uitat! Așa va fi căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”
A doua zi, Pașhur s-a dus Până la poarta cea de sus, Unde fusese-ntemnițat Prorocul. L-a eliberat, Iar când l-a scos afară, el Îi zise lui Pașhur astfel: „De-acum, Domnul nu îți mai spune Pașhur, ci alt nume îți pune. Magor și Misabib, El are Să te numească, nume care Prin „Spaimă” este tălmăcit, „Din toate părțile”. Pierit Îți va fi numele „Pașhur”. „Norocul mereu, jur împrejur”, Tu nu o să mai fii numit,
În număr, șaptezeci erau Aceia care îl aveau Pe-Ahab, drept tată. Negreșit, Feciorii lui au locuit, În al Samariei ținut. Iehu, atuncea, a cerut Ca să se scrie o scrisoare, Spre-a fi trimisă celor care, Peste Samaria erau Mai mari, celor ce cârmuiau În Izreel, bătrânilor, Precum și-ngrijitorilor Copiilor ce îi avea Ahab. Scrisoarea glăsuia:
La prorociță am intrat; De ea, eu m-am apropiat Și-n urmă ea s-a pomenit Cum că un fiu a zămislit. Domnul – apoi – a cuvântat: „Copilul trebuie chemat Maher-Șalal-Haș-Baz.” (Tradus, Numele care a fost pus, Înseamnă tocmai ce mi-a zis Domnul, atuncea când am scris Pe tablă, toți ca să îl vadă: „Grăbește-te și sari pe pradă”)