12 El să ia apa, cu menire De apă pentru curățire, Și să se curețe cu ea A treia zi și-asemenea, În cea de-a șaptea, negreșit. În caz că nu s-a curățit În aste zile, să se știe Că necurat are să fie.
„Iar voi, aici, să vă opriți! În acest loc să poposiți, O săptămână. Nimenea, În tabără, nu va avea Voie să intre! Deci să știți Că trebuie, curați, să fiți. Cei ce-au ucis ori au atins – Fără să vrea sau înadins – Un mort, aici au să rămână – Acuma – timp de-o săptămână! A treia zi, vă dau de știre Că se va face curățire. A șaptea zi, la fel. Apoi, Pe cei ce i-ați luat cu voi, Va trebui să-i curățiți, Spre-a fi în tabără primiți.
„Doamne”, atuncea i-am răspuns, De spaimă-adânc, fiind pătruns, „Eu nu pot ști cine sunt ei. Doar tu îi știi pe toți acei.” El a răspuns: „Ei sunt cei care Vin din necazu-acela mare, Pentru că toți aceștia sânt Veniți de jos, de pe pământ. Oameni-aceștia și-au spălat Straiul, în sângele vărsat, De către Miel și, negreșit, În acest fel, și le-au albit.
A treia zi, gata să fii! A treia zi, Domnul – să știi – Că se pogoară pe Sinai. În fața muntelui să stai, Cu tot poporul lângă tine, Pe Domnul să-L vedeți, când vine.