Numeri 1:50 - Biblia în versuri 2014

⁵⁰ „Al întâlnirii”, va fi dat În grija lor. De-asemenea, Ei, de unelte, vor avea Grijă, mereu, și tot ce ține De cort, în grija lor revine. Ei, cortul, trebuie să-l ducă, Uneltele să le aducă, Să împlinească slujba lui Și să stea-n jurul cortului.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁵⁰ ci să pui leviții responsabili peste Tabernaculul Mărturiei, peste toate obiectele lui și tot ce ține de el. Ei să poarte Tabernaculul și toate obiectele lui, să slujească în el și să-și așeze tabăra în jurul lui.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵⁰ Să dai leviților sarcina de a îngriji Tabernacolul Declarației, toate uneltele lui și tot ce aparține acestuia. Ei trebuie să transporte Tabernacolul și toate uneltele lui, să aibă grijă de el și să își facă tabăra în jurul acestuia.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵⁰ Încredințează levíților cortul mărturiei, toate instrumentele lui și tot ce-i aparține! Ei să poarte cortul și toate instrumentele lui, să slujească în el și să-și fixeze locuințele în jurul cortului!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵⁰ Dă în grija leviților cortul întâlnirii, toate uneltele lui și tot ce ține de el. Ei vor duce cortul și toate uneltele lui, vor face slujba în el și vor tăbărî în jurul cortului.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵⁰ Ci să pui pe leviți peste locașul mărturiei și peste toate uneltele lui și peste tot ce ține de el: ei să poarte locașul și toate uneltele lui și să slujească în el și să tăbărască împrejurul locașului.

Numeri 1:50 Referans Kwoze

Exodul 38:21

Iată dar, cum s-a socotit Tot ceea ce s-a cheltuit, Pentru locașul cortului Și pentru lucrurile lui – Iar socoteala s-a făcut Pentru că Moise a cerut. De bunul mers, la socotit, S-a ocupat neamul Levit, Avându-l supraveghetor Mereu, pe-al lui Aron fecior – El, Itamar, a fost numit.

Numeri 4:15

După ce au ca să sfârșească, Aron și-ai lui fii să-nvelească Locașul sfânt al cortului Și-uneltele ce-s ale lui, Vor trebui a fi chemați Să vină-ai lui Chehat bărbați, Căci lor le sunt încredințate Acestea, spre a fi purtate. Să nu se-atingă – țineți minte! – Cumva, de lucrurile sfinte, Să nu se-ntâmple, bunăoară, Ca atingându-le, să moară. Aceste lucruri sunt lăsate – Din cort – pentru a fi cărate, De cei care s-au numărat Printre feciorii lui Chehat.

Exodul 31:18

Domnul, cu Moise, când vorbea, Pe muntele Sinai ședea. Când a sfârșit de cuvântat, Table de piatră, El i-a dat, Lui Moise. Două au fost ele. S-a scris, pe tablele acele, Cu degetul lui Dumnezeu, Pentru ca astfel, tot mereu, Bine păstrate, să se ție, Spre a servi drept mărturie.

Neemia 13:22

Leviților, le-am poruncit Să se sfințească, negreșit, Și-apoi să vină să păzească Poarta cetății, să sfințească – Astfel – ziua Sabatului, Cum cere Legea Domnului. Doamne, al nostru Dumnezeu, Adu-Ți aminte, tot mereu, De mine, să mă ocrotești, Căci plin de îndurare, ești!

Numeri 20:11

Moise, apoi, și-a ridicat Toiagul și în stâncă-a dat, De două ori la rând, cu el. Atunci, întregul Israel, Din stânca ‘ceea, a văzut, Cum curge apă de băut. Îndat’, acel întreg popor – Și-asemenea vitele lor – Apă-au băut, cât au poftit Și arșița și-au potolit.

Psalmi 122:4

Iar semințiile aflate, În Israel, vin să se-adune, Așa precum Legea le spune, La tine-n fața Domnului, Să laude Numele Lui!

Neemia 13:5

O încăpere-a gătit el, Pentru-a sa rudă-n locu-acel, În care daruri se puneau, Cari de mâncare se vădeau. De-asemenea, în ea s-a pus Tămâia care s-a adus, Unelte și – fără-ndoială – Acea întreagă zeciuială Cari din ulei fusese dată, Din grâu și must și – totodată – Partea ce fost-a rânduită A fi la preoți dăruită, La ușieri, Leviților, Precum și cântăreților.

Neemia 12:47

Pe vremea lui Zorobabel Și-a lui Neemia – la fel – Întreg poporu-a dăruit, Partea care s-a cuvenit A fi a ușierilor, Precum și-a cântăreților. Lucruri sfințite-au dăruit Leviților, cari – negreșit – Au dat feciorilor pe care Aron, urmași, în lume-i are, La rândul lor, lucruri sfințite Ce le erau lor, cuvenite.

Neemia 12:22

Pe vremea-n care viețuia Ioiada și de-asemenea Când Eliașib a mai trăit, Când Iohanan a viețuit Și cu Iadua, toți cei cari – Între Leviți – erau mai mari Și se vădeau a fi preoți, Au fost înscriși, atunci, cu toți, După cum Dariu poruncise, Când peste Persia domnise.

Neemia 12:8

Iată-i pe cei care-au venit Și cari erau de neam Levit: Întâi e Iosua, urmat De cel care-i Binui chemat; Apoi venit-a Cadmiel, Iar Șerebia-i după el. Iuda în urmă-i a venit Și cu Matania-n sfârșit. Aceștia toți se dovedeau A fi cei care cârmuiau – Alăturea de frații lor – Întreg corul cântecelor, Cântate-n Casa Domnului, Spre slava și cinstirea Lui.

Numeri 10:21

Apoi, cei care au pornit, La drum, purtând locașul sfânt, Pe umeri, Chehatiții sânt. Cei care-n fața lor mergeau, Până soseau ei, așezau Cortu-ntâlniri-n locu-n care Se-oprea întreaga adunare.

Numeri 2:17

Cortu-ntâlniri-apoi urmând Ca să pornească-n urma lor, Cu tabăra Leviților Care, la mijloc, e aflată. Pe drum, va trebui păstrată Ordinea-n care s-a pornit Și fiecare – negreșit – La al său steag, să se găsească.

Numeri 1:53

În jurul cortului, să stea Leviții ca, mânia Mea Să nu cumva să izbucnească Și-n urmă, să îi nimicească Pe toți fiii lui Israel. Leviții vor păzi, astfel, Cortu-ntâlnirii – cortul care Este, la voi, în adunare.”

Revelația 15:5

După aceea, m-am uitat Din nou, și mi s-a arătat, În față-atunci, Templul pe care, Al mărturiei cort îl are. El s-a deschis și am zărit

Numeri 17:7

Moise, pe toate, le-a luat Și-apoi, în cort, le-a așezat, Să stea-naintea Domnului, În fața mărturiei Lui.

2 Cronici 24:6

Ioas, atunci când a văzut Cum că Leviții n-au făcut Lucrul acesta, l-a chemat Pe Iehoiada și-a-ntrebat: „Să-mi spui, de ce n-ați împlinit Ceea ce eu v-am poruncit? De ce, Leviții n-au plecat, În țară, spre a strânge-ndat’, Darea ce fost-a poruncită Și care este rânduită De Moise, robul Domnului, Spre folosința cortului Lui Dumnezeu, cort ce se știe Că este pentru mărturie?

Numeri 4:3

De la treizeci de ani în sus, Pân’ la cincizeci. Îi vei fi pus, În rândul lor, pe toți cei care Se dovedesc a fi în stare, În slujba cortului să fie, Având în ei destoinicie.

Numeri 8:19

Din mijlocul lui Israel, Eu, pe Leviți, în acest fel, I-am scos întâi și i-am luat Și-n urmă, lui Aron, i-am dat – Și-asemenea fiilor lui – Să facă slujba cortului În locul fiilor pe care Neamul lui Israel îi are, Ca nu cumva, de vreo urgie, Acești copii loviți să fie Atuncea când aproape sânt De-al Meu locaș ce este sfânt.”

Numeri 8:20

Moise și-Aron – și-asemeni lor Tot al lui Israel popor – Făcut-au cu neamul Levit Așa precum a poruncit Domnul, prin Moise; au făcut Așa precum li s-a cerut.

Numeri 8:22

După-mplinirea curățirii, S-au dus la cortul întâlnirii Să-și împlinească slujba lor Cari dată e Leviților, În fața lui Aron – cel care Era, atunci, preotul mare – Și-n față la feciorii lui. După porunca Domnului – Care prin Moise a vorbit – Totul, întocmai s-a-mplinit, Cum se ceruse, cu privire La a Leviților menire.

Numeri 18:5

Păziți, mereu, al Meu cuvânt Lăsat pentru locașul sfânt Și-asemenea, pentru altar. În felu-acesta, așadar, Nici un motiv n-o să mai fie În Israel, pentru mânie.