Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Neemia 5:12 - Biblia în versuri 2014

12 Ei au răspuns: „Iată că noi Le vom da totul, înapoi. Nimic, în schimb, nu le vom cere. Vom face după a ta vrere!” Preoți, atuncea, am chemat La mine, iar ei mi-au jurat În fața lor că, negreșit, Vor face precum au vorbit.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

12 Ei au răspuns: ‒ Le vom da înapoi și nu vom mai cere nimic de la ei. Vom face întocmai precum ai zis. Atunci am chemat preoții și i-am pus să jure înaintea lor că vor face precum au promis.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Ei au răspuns: „Le vom da înapoi; și nu vom mai cere nimic de la ei! Vom face exact cum ai zis.” Atunci i-am chemat pe preoți și i-am pus să jure înaintea lor că vor face așa cum au promis.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Ei au răspuns: „Le vom da înapoi și nu le vom cere nimic! Vom face așa cum ai zis”. I-am chemat pe preoți și i-am pus să jure că vor face după cuvântul acesta.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Ei au răspuns: „Le vom da înapoi și nu le vom cere nimic, vom face cum ai zis.” Atunci am chemat pe preoți, înaintea cărora i-am pus să jure că își vor ține cuvântul.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Și au zis: Vom întoarce și nu vom cere nimic de la ei; vom face cum zici. Și am chemat pe preoți și i‐am pus să jure că vor face după cuvântul acesta.

Gade chapit la Kopi




Neemia 5:12
15 Referans Kwoze  

Ezra – atunci – s-a ridicat Și-apoi, la sine i-a chemat, De grabă, pe aceia cari Se dovedeau a fi mai mari Peste soborul de preoți, Dar și peste Leviții toți. Apoi, să jure, el îi puse, Că face-vor precum se spuse. Cu-atenție îl ascultară, Iar după-aceea îi jurară Că au să facă, negreșit, Așa după cum au vorbit.


Zacheu, însă, a stăruit, ‘Naintea Lui, și a vorbit: „Doamne, averea-mi împărțesc Și jumătate, dăruiesc, Săracilor; iar, de cumva, Năpăstuit-am, cu ceva, Pe orișicine, negreșit, Îi dau ‘napoi, tot, împătrit.”


Iisus tăcea, privind în jur. Preotu-a zis atunci: „Te jur Pe Dumnezeu cel viu, că-I ești Fiu și Hristos, cum ne vorbești!”


Pe-acei evrei, eu i-am mustrat. Pe uni-apoi i-am blestemat. Pe alți-n urmă i-am lovit, Părul le-am smuls, i-am pedepsit Și-apoi să jure, eu i-am pus, În Numele Celui de Sus, Zicându-le: „Nu mai luați, Femei străine și nu dați Fetele voastre, de neveste, Pentru popoarele aceste!


De la străini, promis-am noi Să nu luăm nimic apoi În zilele Sabatelor Sau ale sărbătorilor, Căci multe mărfuri aduceau Străini-n țară și vindeau În zilele Sabatelor Ori ale sărbătorilor. Am mai promis să nu lucrăm Pământul, ci să îl lăsăm Să stea în tihnă, când venea, Mereu, anul al șaptelea. De datorii, ne-am legat noi, Să nu le cerem înapoi.


Cu toți, atuncea, s-au unit Cu frații lor care vădeau Că mai cu vază se aflau. Ei s-au legat cu jurământ, Să umble-n Legea Celui Sfânt – Dată prin Moise, robul Lui – Păzind porunca Domnului Care era Stăpânitor Peste-al lui Israel popor.


Întreg poporu-a glăsuit: „Vom face cum ai poruncit!


Iată, chiar astăzi vreau ca voi Să le dați casele-napoi, Ogoarele ce le-ați luat, Sau viile ce vi le-au dat, Măslinii ce i-ați dobândit De la ai voști’ frați, negreșit. De-asemeni, pentru-ai voștri frați, A suta parte să o dați, Din tot ceea ce e știut Că drept dobândă le-ați cerut. Dați-le grâu – eu vă îndemn – Dați-le must și untdelemn.”


Promis-am toți ca, nimenea, Soațe străine, să nu-și ia Și să nu-și dea fetele lor, Neveste, la un alt popor.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite