Neemia 13:31 - Biblia în versuri 2014

³¹ În ce privește darul dat Din lemne, sau pe cel luat Din cele dintâi roade care Se adunau de pe ogoare. Doamne, să-Ți amintești de mine Și pomenește-mă, spre bine!

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

³¹ De asemenea, am oferit ajutor atât în ce privește lemnele aduse ca ofrandă, în perioadele stabilite, cât și în ce privește primele roade. „Adu-Ți aminte de mine, Dumnezeul meu, spre bine!“

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³¹ Am mai făcut ordine pentru lemnele aduse ca dar și pentru primele recolte. „Amintește-ți de mine, Dumnezeul meu, și fă să se întoarcă toate acestea în avantajul meu!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³¹ pentru darul de lemne [de adus] la timpul hotărât și pentru primiții. „Adu-ți aminte de mine, Dumnezeul meu, spre bine!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³¹ în ce privea atât darul lemnelor la vremuri hotărâte, cât și cele dintâi roade. Adu-Ți aminte de mine spre bine, Dumnezeule!

Traducere Literală Cornilescu 1931

³¹ și pentru darul de lemne la vremuri hotărâte și pentru cele dintâi roade. Adu‐ți aminte de mine Dumnezeul meu, spre bine.

Neemia 13:31 Referans Kwoze

Neemia 13:14

Doamne, al nostru Dumnezeu, Adu-Ți aminte, tot mereu, De mine, căci Tu ai văzut Ce fel de lucruri am făcut. Să nu-mi uiți faptele frumoase, Cari se vădesc evlavioase, Făcute Casei Domnului Și spre-mplinirea slujbei Lui!

Neemia 13:22

Leviților, le-am poruncit Să se sfințească, negreșit, Și-apoi să vină să păzească Poarta cetății, să sfințească – Astfel – ziua Sabatului, Cum cere Legea Domnului. Doamne, al nostru Dumnezeu, Adu-Ți aminte, tot mereu, De mine, să mă ocrotești, Căci plin de îndurare, ești!

Psalmi 106:4

Aminte să-Ți aduci, mereu, De mine și dă-mi ajutor, Căci Tu ești bun cu-al Tău popor. Doamne, arată-mi dar, și mie,

Psalmi 25:7

Mă iartă dar, când mai greșesc! Nu-Ți aminti, de-asemenea, Greșeli din tinerețea mea, Nici făr’delegi ce-am săvârșit. Adu-Ți aminte, negreșit, De mine-n îndurarea-Ți mare Și-n nesfârșita-Ți îndurare!

Neemia 10:34

Am tras apoi, la sorți, cu toți – Poporul tot, Leviți, preoți – Și pentru lemnele pe care Au trebuit ca fiecare – Pe an, o dată – să se ducă În munte și să le aducă La Casa Domnului apoi. După familii, am tras noi, La sorți, pentru ca toți să știe Vremea când trebuie să vie S-aducă lemnele de dar, Spre a fi arse pe altar, Așa precum fusese scris Și după cum Legea a zis.

Luca 23:42

Apoi, s-a-ntors către Iisus: „Doamne” – acel tâlhar I-a spus – „Aminte-adu-Ți, nu mă uita, Când, în Împărăția Ta, Veni-vei!” Domnul l-a privit

Neemia 5:19

Doamne, să-Ți amintești de mine Și pomenește-mă, spre bine, Pentru tot ceea ce-ai văzut, Pentru popor, că am făcut!”

Neemia 10:35

Am hotărât ca fiecare, Apoi, rodul dintâi pe care Are să-l dea ogorul lui, Grabnic, la Casa Domnului, Să îl aducă, an de an. De-asemenea, aveam în plan Același lucru ca să fie Cu rodul cel dintâi din vie Și-apoi cu rodul pomilor Al tuturor livezilor.

Neemia 10:38

În urmă, preotul cel mare Cari, pe Aron, drept tată-l are, Cu al Leviților popor, Va strânge zeciuiala lor. Aceasta trebuia adusă, Căci se cerea – în Templu – pusă, Deci în cămările pe care, Casa lui Dumnezeu le are.