Matei 6:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Să nu ne lași, ca ispitiți, Să fim, ci Tu ne izbăvește, De cel rău, și ne mântuiește, Căci a Ta e împărățirea, Slava, puterea și mărirea. Toate, doar Ție-Ți aparțin, În vecii vecilor. Amin!”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹³ Și nu ne duce în ispită, ci scapă-ne de cel rău! Căci a Ta este Împărăția, și puterea, și gloria, în veci. Amin!».

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Nu ne lăsa să fim expuși ispitei, ci salvează-ne de testele celui rău. Ne rugăm astfel, pentru că guvernarea și autoritatea Îți aparțin împreună cu gloria, pentru eternitate. Amin.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuiește de Cel Rău!».

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹³ şi nu ne duce în ispită, ci ne izbăveşte de cel Rău, pentru că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăția și puterea și slava în veci. Amin!’

Matei 6:13 Referans Kwoze

1 Corinteni 10:13

Nu v-a ajuns nici o ispită, Cari să nu fie potrivită, După puterea omenească, Iar Domnul o să vă ferească Și nu va-ngădui să fiți, Peste putință, ispitiți, Pentru că Domnul Dumnezeu Se-arată credincios, mereu. Când a lăsat El, o ispită, Alături, fost-a pregătită Și calea de-a ieși din ea. Putere, astfel, veți avea – Și, totodată, și răbdare – Ca să ieșiți din încercare.”

Ioan 17:15

Iată ce vreau să Te rog Eu: Nu vreau să-i iei din lume-acum, Ci să-i păzești. Căci, după cum

Matei 26:41

„Vegheați! Rugați-vă și voi!” – Le spuse – „Ca să nu cădeți În vreo ispită, căci vedeți Că duhu-i plin de râvnă, iar Carnea-i neputincioasă dar.”

Revelația 19:1

„După aceea, un glas tare, Puternic – ca de tunet mare – Din înălțimi, s-a auzit Și, „Aleluia!”, a rostit. „A Domnului este, mereu – A marelui nost’ Dumnezeu – Puterea, cinstea, mântuirea, Slava, precum și stăpânirea!

2 Tesaloniceni 3:3

Doar Domnul este credincios: El vă-ntărește, ne-ndoios, Căci voi sunteți poporul Său, Și vă păzește, de cel rău.

Matei 6:10

Să vină-mpărăția Ta Și să se facă voia Ta, Precum în cerul Tău cel sfânt, La fel și-aici – jos – pe pământ.

Ieremia 15:21

„Iată ce fac: de toți cei răi, Din mâna vrăjmașilor tăi, Te scap și-am să te izbăvesc De cei care te asupresc!”

2 Petru 2:9

Înseamnă, cum că, Dumnezeu Are să știe, tot mereu, A-i izbăvi din încercare Pe cei cucernici, iar pe care S-au arătat nelegiuiți, Îi va păstra ca, pedepsiți, Să fie-n ziua-nfricoșată, În cari va face judecată:

1 Tesaloniceni 1:10

Și să Îl așteptați, mereu, Pe Fiul Său, din cer, de sus – Adică, pe Hristos Iisus, Pe care, El L-a înviat, Când, dintre morți, L-a ridicat – Prin care, izbăviți, apoi, De-a Lui mânie, suntem noi.”

Psalmi 47:7

Căci Dumnezeul nostru Sfânt Împărățește pe pământ. Cântați cântarea înțeleaptă Pe care Domnul o așteaptă!

1 Cronici 29:11

Doamne, a Ta e măreția, Slava, puterea, veșnicia Și cu mărirea. Câte sânt În ceruri, sus, sau pe pământ, Doar ale Tale se vădesc. Pe Tine, Doamne, Te găsesc Drept un stăpân ce S-a-nălțat. O, Doamne, Tu Te-ai arătat Mai mare, decât orișicine. Domnia e, mereu, cu Tine!

Revelația 21:4

În fruntea lor, El o să meargă Și, lacrima, o să le-o șteargă. Nu va fi moarte, nici pieire, Țipăt, durere, tânguire, Căci tot ce fost-a la-nceput, De mult, de tot, va fi trecut.”

Psalmi 10:16

Domnul este înscăunat În veci de veci ca Împărat. Popoarele pământului – Care se află-n țara Lui – De către El, sunt nimicite.

Revelația 3:10

Fiindcă tu ai arătat Că ai păzit, neîncetat, Cuvintele răbdării Mele, În clipele acelea grele, Când ceasul încercării vine, Te voi păzi și Eu, pe tine. Acela e un ceas anume, Ce va să vină peste lume, Să-ncerce oamenii ce sânt Pe fața-ntregului pământ.

1 Ioan 3:8

Dar cel care-a păcătuit Și încă mai păcătuiește, Al diavolului se vădește, Căci el, păcate – am văzut – Că săvârșea de la-nceput, Și săvârșește, tot mereu. Însă, Fiul lui Dumnezeu, S-a arătat să nimicească Astă lucrare diavolească.

1 Petru 5:8

Întotdeauna, treji să stați, Atenți să fiți și să vegheați, Căci diavolul, care-i mereu, Al vost’ potrivnic, ca un leu – Care răcnește-nfuriat – Vă dă târcoale, ne-ncetat, Și caută-n orice clipită, Pe cineva, ca să-l înghită.

Psalmi 41:13

Să-L binecuvântăm, mereu, Pe-al lui Israel Dumnezeu, Acum, în anii care vin Și-n veci de veci! Amin! Amin!

1 Cronici 16:36

Și binecuvântat să fie, Din veșnicie-n veșnicie, Marele Dumnezeu, pe care Neamul lui Israel Îl are!” Întreg poporul adunat, „Amin!”, atuncea, a strigat Și laude, necontenit, Lui Dumnezeu, I-a dăruit.

1 Cronici 4:10

Cu Dumnezeul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are, În urmă, Iaebeț vorbise Și-n felu-acesta el Îi zise: „De mă vei binecuvânta, De mă-nsoțește mâna Ta, Dacă hotarele-mi lărgești Și dacă ai să mă ferești, Mereu, de vreo nenorocire, De suferință să n-am știre…” Iar Dumnezeu l-a ascultat Și tot ce I-a cerut i-a dat.

Deuteronom 8:16

Să nu uitați, de Domnul care, Mană, v-a dat, pentru mâncare – Pe care voi nu ați știut-o Și-ai voști’ părinți n-au cunoscut-o – Să vă smerească-n acest fel Și să vă-ncerce. Apoi, El – Așa după cum ați văzut – La toți, doar bine, v-a făcut.

Exodul 15:18

Și Domnul fi-va împărat, Acum, și-n veacul veacului.

Geneza 22:1

După această întâmplare, Domnul l-a pus la încercare Pe-Avram. „Avrame!” – El îi spuse. Îndată, „Iată-mă” – răspunse Avram, iar Domnul a vorbit.

Galateni 1:4

Pe Sine însuși, El S-a dat, Drept jertfă, pentru-al nost’ păcat, Ca, din acest veac rău – pe noi – El să ne poată smulge-apoi, Prin voia Celui care, iată, Ne este Dumnezeu și Tată.

2 Corinteni 1:20

Iată căci ceea ce, mereu, Făgăduit-a Dumnezeu, Făgăduințele acele – Oricât de multe ar fi ele – În El sunt „da”, necontenit. Astfel, și „Aminul” rostit, De noi, prin El, e spus, mereu, Spre a-L slăvi, pe Dumnezeu.

Psalmi 47:2

Cel Prea Înalt e-nfricoșat Și pe pământ e Împărat

Numeri 5:22

Atunci, aceste ape-amare Și de blestem aducătoare – Care pătrund în trupul tău – În urmă, îți vor face rău: În măruntaie-ți ajungând, O să-ți vezi pântecul crescând, Iar coapsa îți va fi uscată – Dacă, cumva, ești vinovată – De către-al apelor venin!” Ea zice-va: „Amin! Amin!”

Revelația 2:10

Să nu te temi dar, nicidecum, De ce vei suferi, pe drum, Căci diavolul va vrea apoi, Să-i ia pe unii dintre voi, Să-i vâre-n temniță și are Să-i pună, astfel, la-ncercare. În zece zile încheiate, Mare necaz se va abate, Asupra voastră, dar să știți Că trebuie să biruiți. Până la moarte, credincios, Să te areți, căci ne-ndoios, În felu-acesta, reușești, Cununa vieții, s-o primești.

Revelația 1:18

Eu sunt Cel viu; Eu am murit, Dar iată că am înviat Și viu sunt, cu adevărat, În vecii vecilor. Doar Eu Țin ale morții chei, mereu, Și-a Locuinței morților.

Matei 5:37

Jurând, vei spune „da” sau „nu”. Ceea ce trece peste-aceste Cuvinte, de la cel rău este.”

Daniel 4:25

De-aceea, trebuie să știi Că izgonit tu ai să fii, Din mijlocul oamenilor. Vei sta alături fiarelor, Iar hrana ta are să fie Doar iarba verde, din câmpie, Căci îți vor da iarbă apoi, Așa precum se dă la boi. De roua cerului, udat Ai să fii tu, neîncetat, Și șapte vremi – ia seama bine – Au să se scurgă peste tine, Până când tu vei fi putut Ajunge să fi priceput Că Cel Prea-Nalt Se dovedește A fi cel care stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor Și că necontenit va face, Cu ele, după cum Îi place, Punând, în fruntea lor, să stea, Pe-acela pe care îl vrea.

Proverbe 30:8

Neadevărul, de la mine Să-l depărtezi! Departe-l ține! Să depărtezi – te rog frumos – Mereu, cuvântul mincinos. Să nu îmi dai nici sărăcie, Dar nici prea multă bogăție. Dă-mi pâinea care-mi trebuiește! Atât doar, inima-mi dorește!

Deuteronom 8:2

Să v-amintiți, neîncetat, De drumul pe cari l-ați urmat, Cum Domnul v-a călăuzit Când prin pustiu ați rătăcit Ani patruzeci, cum v-a-ncercat, Cum v-a smerit, cum a cătat Ca să cunoască-a voastră fire Și-a inimii voastre pornire, Să vadă dacă reușiți, Poruncile-I, să le păziți.

1 Corinteni 14:16

Altminteri, dacă mulțumești, În duh, atunci când te găsești Printre acei care vădesc Căci aste daruri le lipsesc, Cum vor putea ei a răspunde, „Amin”, dacă nu pot pătrunde În înțelesul vorbelor, Pe care tu, în fața lor, Prin rugăciune, le-ai rostit, Când, Domnului, I-ai mulțumit?”

Matei 28:20

Că toți trebuie învățați De a păzi ce-am poruncit, Și de-a-mplini ce-i de-mplinit. Să nu vă temeți în nevoi! În toate zilele-s cu voi: Acum, în anii care vin, Și până la sfârșit. Amin.”

Daniel 7:18

Însă aceia care sânt Sfinții Celui Prea-Nalt, primesc Împărăția și domnesc Din veșnicie-n veșnicie.”

Psalmi 106:48

Să fie binecuvântat Al nostru Domn, neîncetat Și binecuvântat să fie, Din veșnicie-n veșnicie, Al lui Israel Dumnezeu! Poporul să zică, mereu: „Amin! Pe Domnu-L lăudați Și-apoi Îl binecuvântați!”

Psalmi 89:52

Să fie binecuvântat Al nostru Domn – neîncetat – Acum, în anii care vin Și-n veci de veci! Amin! Amin!

Psalmi 72:19

Să fie binecuvântat Numele Lui, neîncetat! Să umple slava Celui Sfânt, Fața întregului pământ, Acum, în anii care vin Și-n veci de veci! Amin! Amin!

1 Regi 1:36

Benaia zise: „Dumnezeu Să vrea, cum vrea și domnul meu, Ca să ne meargă tot, din plin! Să fie dar, cum zici! Amin!

Revelația 19:4

Îndată, toți bătrâni-acei – Cari douăzeci și patru-s ei – Și cu făpturile acele – Care sunt vii și patru-s ele – S-au închinat pân’ la pământ, În fața Tatălui Cel Sfânt – Care, așa precum se cade, Pe-al Său jilț, de domnie, șade – Și, „Aleluia!”, au strigat, Și „Amin!”, când au încheiat.

Revelația 5:13

Toate făpturile ce sânt, În ceruri, sus, ori pe pământ, Sau sub pământ sunt aciuate, Ori sunt, în mare, răsfirate, Precum și toate cele care Au un alt loc de așezare, În clipa ‘ceea au vorbit Și-aste cuvinte le-au rostit: „Celui care, pe scaun, șade Și stăpânește, I se cade, Cinste și slavă a-I fi dată Și stăpânire. Totodată, Acestea toate se cuvin, Să-i fie date-apoi, din plin, Și Mielului. Fie-ale Lor, Toate, în vecii vecilor!”

Revelația 3:14

Scrie-i la îngerul pe care, În Laodiceea, îl are Biserica, în frunte, pus: „Iată ce a avut de spus, Cel care-i Amin, ne-ndoios, Cel ce e Martor credincios Și-adevărat, Cel ce-a-nceput Zidirea care s-a făcut De către Domnul Dumnezeu:

Evrei 11:36

Alții, batjocuri, au răbdat, Lanț și bătăi au căpătat Și au ajuns că, la sfârșit, Și temniță au suferit.

1 Timotei 1:17

A Celui care, Împărat, E, peste veșnicii, aflat, A Celui, de la început, Nemuritor și nevăzut, A Celui care e, mereu, Singurul nostru Dumnezeu, Să fie salva și, din plin, Cinste să aibă El! Amin.

Ieremia 28:6

„Amin! Facă-se voia Lui! Așa să facă Domnul Sfânt! Să împlinească ăst cuvânt, Pe care azi l-am auzit Aici, că ni l-ai prorocit Și să-i aducă înapoi Pe cei ce sunt prinși de război Și-uneltele ce-au fost luate Spre-a fi în Babilon mutate, Din Casa Domnului! Fii bun

Psalmi 22:28

Căci numai a lui Dumnezeu E-mpărăția, tot mereu. El este Cel ce Se vădește Că peste neamuri stăpânește.