Matei 5:18 - Biblia în versuri 2014

¹⁸ Căci Eu, adevărat vă zic, Că nu se va știrbi nimic Din Lege, cât se va vedea Cer și pământ, pentru că ea, Slovă cu slovă, se-mplinește.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁸ Căci adevărat vă spun că, atâta vreme cât nu vor trece cerul și pământul, nici măcar o iotă sau o parte a vreunei litere nu vor fi înlăturate din Lege, înainte să se întâmple toate lucrurile.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁸ Să știți că atât timp cât pământul și cerul vor exista, nici măcar o literă din «Lege» sau vreun semn grafic cât de mic nu vor fi eliminate. Tot ce este scris în «Lege» se va întâmpla cu maximă exactitate.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁸ Căci, adevăr vă spun, mai înainte de a trece cerul și pământul, nicio iotă și nicio linioară nu va trece din Lege până ce nu se vor împlini toate.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁸ Adevărat vă spun, că, atâta vreme cât nu vor trece cerul şi pământul, nici o literă şi nici o virgulă din Lege nu vor trece, înainte să se întâmple toate.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁸ Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu vor trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.

Matei 5:18 Referans Kwoze

Luca 16:17

Mai lesne, cerul și pământul Putea-vor trece, dar cuvântul, Care, în Lege, este scris, Nu va să treacă-n veci. Am zis!

Isaia 40:8

Iată că iarba se usucă Iar floarea are să se ducă, Însă va dăinui, mereu, Cuvântul spus de Dumnezeu.

1 Petru 1:25

Însă Cuvântul Domnului Rămâne-n veacul veacului. Și-acest Cuvânt v-a fost vestit: Prin Evanghelie L-ați primit.”

Marcu 13:30

Adevărat vă spun Eu: iacă, Neamul acesta n-o să treacă, Până când tot ce v-am vestit, Nu o să fie împlinit.

Isaia 51:6

Priviți către pământ și cer Și veți vedea precum că pier. Cerul pieri-va ca un fum, Și-apoi, pământul cel de-acum, Ca și un strai, se va desface Și-n zdrențe el se va preface. Soarta locuitorilor Este asemeni muștelor Cari au să piară, negreșit. Dar iată că fără sfârșit Este a Mea neprihănire Și veșnic a Mea mântuire Va dăinui. Mă ascultați,

Revelația 20:11

Apoi, un scaun de domnie, Mi-a apărut, în față, mie, Și Cel care ședea pe el; Fusese alb jilțul acel. Pământ și ceruri, am văzut, Că loc, atunci, n-au mai avut, În fața Lui, și au fugit.

Psalmi 102:26

Toate-au să piară, știu prea bine, Însă Tu Doamne vei rămâne. Ca și o haină veche sânt Și-ai să le schimbi ca pe-un veșmânt.

Ioan 5:19

Iisus, cuvântul, a luat, Zicând: „Vă spun, adevărat, Că Fiul – să-nțelegeți bine! – Nimic nu face, de la Sine. Ci tot ce face, a văzut, Cum al Său Tată a făcut. Ceea ce Tatăl săvârșește, Și Fiu-apoi înfăptuiește.

Matei 17:20

Iisus le-a spus: „E cu putință; Dacă voi ați avea credință Cât un grăunte de muștar, Și munții i-ați muta. Ei s-ar Mișca ușor, după dorință, Căci nu-i nimic cu neputință!

Matei 16:28

Adevărat vă spun: din cei Cari stau aici – mulți dintre ei – Al morții gust n-au să-l simțească, Până când are să sosească, Aici, iar, Fiul omului, În slava-mpărăției Lui.”

Matei 13:17

Aceste lucruri! Căci, să știți: Proroci, oameni neprihăniți, Au vrut să vadă ce vedeți, Dar n-au văzut; ce voi puteți Să auziți – și-ați auzit – Și ei, să-asculte, au voit.

Matei 10:23

Atunci când veți fi prigoniți, Într-o cetate, să fugiți În alta. N-o să apucați, Cetățile, să le umblați, În Israel, când va veni Timpul pentru a reveni Al omului Fiu, pe pământ.

Matei 6:2

Tu, milostenie, când faci, Fă-o în liniște – deci taci; Nu trâmbița ce ai făcut, De lume, ca să fii știut. Așa fac doar fățarnicii – Ei și-au luat răsplata – ci

Matei 5:26

Fiindcă-ți spun adevărat, Că nu vei fi eliberat, Decât de-ai să înapoiezi Tot ceea ce îi datorezi.”

Psalmi 119:152

Pentru că Tu ai vrut să fie Statornicite-n veșnicie.

Ioan 21:18

„Iată, îți spun adevărat: Când tu, mai tânăr, te-ai aflat, De unul singur te-ncingeai Și doar, unde ai vrut, mergeai. Dar când vei mai îmbătrâni, Altfel de timpuri vor veni: Atunci, mâinile-ți vei întinde, Iar brâul, altul ți-l va prinde Și vei fi dus, de omu-acel, Unde nu vrei – unde vrea el.”

Ioan 16:23

Când ziua ‘ceea o să vie, Nimic n-o să Mă întrebați. Orice veți cere, căpătați, De la al Meu Tată, mereu – Când cereți, în Numele Meu.

Ioan 16:20

Când voi o să vă tânguiți Și când veți plânge-amar, să știți, Că lumea bucura-se-va. Nu vă-ntristați, de-așa ceva, Căci preschimbată o să fie Tristețea voastră-n bucurie.

Ioan 14:12

Adevărat spun, cel ce crede În Mine, tot ceea ce vede Că Eu, aicea, am făcut – Lucrările ce le-ați văzut – Și el putea-va să le facă. V-am spus în ce fel: numai dacă Va crede-n Mine. Va putea, Lucrări mai mari ca acestea, Să facă el; pentru că Eu Am să Mă duc la Tatăl Meu

Ioan 13:38

„Să îți dai viața, pentru Mine?”– Zise Iisus. „Adevărat Îți spun, că nu va fi cântat Cocoșul – chiar în noaptea asta – Și-atunci, când va veni năpasta, Ai să te lepezi, de trei ori, De Mine, Petre, până-n zori!”

Ioan 13:16

Nu poate robul să-l întreacă Pe-al său stăpân; nici cel ce pleacă Apostol, decât acel care Îl va trimite, nu-i mai mare.

Ioan 12:24

Aflați căci, cu adevărat, Grăuntele de grâu picat, În brazdă, de nu va pieri, Singur va fi; de va muri, Roadă bogată, dobândește.

Ioan 10:7

Iisus, apoi, a cuvântat: „Iată, vă spun adevărat Și pe-nțelesul tuturor, Că Eu sunt ușa oilor.

Ioan 10:1

„Adevărat vă spun, că cine, La staulul de oi, când vine, De nu pătrunde prin intrare, Ci peste gard acela sare, Este un hoț și un tâlhar, Venit cu gând să prade. Dar,

Ioan 8:58

Iisus le-a zis: „Luați aminte, Căci Eu sunt mai de dinainte De a se naște-Avram, al vost’. Da, da, ‘naintea lui, am fost!”

Ioan 8:51

Vă spun, căci cel ce-a ascultat Cuvântul Meu – și Îl păzește – Acela veșnic viețuiește.”

Ioan 8:34

Iisus le-a zis: „Adevărat Vă spun, căci cel cari, în păcat, Trăiește, rob e, negreșit, Păcatului ce l-a robit.

Ioan 6:53

Iisus a zis: „Adevărat Vă spun, că dacă n-ați mâncat, Trupul Fiului omului – Și n-ați băut sângele Lui – Nici viață, nu aveți, în voi.

Ioan 6:47

Adevărat vă zic, căci cine Are încredere, în Mine, Va avea viață, tot mereu,

Ioan 6:32

Iisus a zis: „Adevărat Vă spun, că nu Moise e cel Ce v-a dat pâine, ci Acel Cari vă dă pâine-adevărată – Din ceruri – este al Meu Tată.

Ioan 6:26

La ei și-a zis: „Adevărat, Vă spun, că voi Mă căutați, Nu pentru că vreți să aflați Semne din cer – ieri le-ați văzut; Însă, ceea ce va plăcut, Pâinea a fost, ce Eu v-am dat, Din care, voi v-ați săturat.

Ioan 3:11

Să-ți tălmăcesc? Adevărat Este, că noi spunem ce știm: Doar ce-am văzut, mărturisim. Dar voi, în neștiința voastră, Respingeți mărturia noastră.

Ioan 3:5

A zis Iisus – „la Dumnezeu – Îți spun – că în Împărăție, Intră doar cel care-o să fie, Din apă și din Duh, născut.

Ioan 3:3

Iisus a zis: „Drept îți spun Eu, Că-ngăduit e omului, Ca-mpărăția Domnului, S-o vadă – altfel, e-n zadar – Doar dacă se va naște iar.”

Ioan 1:51

Apoi, a mai adăugat: „Iată, vă spun adevărat, Că veți vedea cerul, deschis – Să țineți minte, ce v-am zis! – Iar îngerii, lui Dumnezeu, Urcând și coborând mereu, Veni-vor, din înaltul lui, Jos, peste Fiul omului.”

Luca 23:43

Și, cu blândețe, i-a vorbit: „Îți spun drept: nici o grijă n-ai, Căci azi, vei fi cu Mine-n rai.”

Luca 18:29

Iisus a zis: „Adevărat Vă spun, acuma, vouă, Eu, Căci cine – pentru Dumnezeu – Va părăsi casă sau frate, Părinți, copii, e peste poate

Luca 18:17

Împărăția Domnului Nu va fi dată, omului, Decât celui ce va să știe, Precum e un copil, să fie Și-asemeni lui, să o primească. Altfel, n-are s-o dobândească Și nu va intra-n veci, în Ea, Oricât de mult, omul ar vrea.”

Luca 13:35

Casa-ți va rămânea pustie! Vă spun, că nu Mă veți vedea, Până atunci, când veți putea Să spuneți: „Cu adevărat, Acela-i binecuvântat, Care-n Numele Domnului, Sosește-acuma! Slavă Lui!”

Luca 12:37

Ferice de-acei robi, pe care, De veghe stând, în așteptare, Stăpânul are să-i găsească! Vă spun că o să-i răsplătească: Pe-aceia-i va pofti în casă Și-i va sluji, chiar el, la masă.

Luca 11:51

De la sângele lui Abel, Până la Zaharia – cel, Care-ntre Templu și altar, A fost ucis! Eu vă zic dar, Că tot acest sânge curat, De la ăst neam, va fi luat!

Marcu 14:30

Iisus i-a zis: „Adevărat Îți spun: abia va fi cântat Cocoșul, doar de două ori, Iar tu, de Mine, de trei ori Ai să te lepezi, când năpasta Veni-va – chiar în noaptea asta!”

Marcu 14:25

Vă spun dar, cu adevărat, Din rodul viței, n-am să beau Până atunci când am să stau, Să îl gust, nou – la Tatăl Meu – În ceruri, sus, la Dumnezeu.”

Marcu 14:18

În jurul mesei, iar apoi, El le-a vorbit: „Unul, din voi, O să Mă vândă.” S-au speriat

Marcu 14:9

Iată ce am a vă mai spune: Oriunde, propovăduită E Evanghelia, povestită Va fi, mereu, și fapta ei, Spusă spre pomenirea ei.”

Marcu 12:43

A aruncat. Atunci, Iisus, Spre ucenici, S-a-ntors și-a spus: „Văzut-ați voi? Cu-adevărat, Această văduvă a dat Mai mult decât au dat toți cei, Care-au pus bani, ‘naintea ei,

Marcu 11:23

Când cineva e ne-ndoit În al său crez, și-a poruncit, Chiar muntelui – plin de credință – „În mare, fugi!”, cu neputință Este de-a nu fi ascultat! – Crezând, chiar muntele-i mutat. De-n inimă nu s-a-ndoit, A căpătat lucrul dorit.

Marcu 10:29

Iisus a zis: „Adevărat Vouă vă spun, că orișicine, De părăsește, pentru Mine Și pentru Evanghelia care Eu o vestesc azi, tot ce are – Casă sau frați, mamă sau tată, Soață, surori, holdă bogată –

Marcu 10:15

Împărăția Domnului, Nu va fi dată omului, Decât atunci când va să știe Precum e un copil să fie, Și-asemeni lui, să o primească. Altfel, nu o s-o dobândească Și nu va intra-n veci, în ea, Oricât de mult, omul ar vrea.”

Marcu 9:41

Cine-un pahar, va da să bea – Cu apă rece – unuia Din rândul vostru-n al Meu Nume, Ca ucenici ai Mei în lume, Omul acel poate să știe, Că răsplătit are să fie.

Marcu 9:1

„Adevărat vă spun: din cei Care-s aici – mulți dintre ei – În plasa morții, n-au să cadă, Mai înainte ca să vadă Împărăția Domnului, Cum vine, cu puterea Lui.”

Marcu 8:12

A suspinat în Duh și-a spus: „Un semn, neamul acest voiește, Dar vă asigur: nu primește!”

Marcu 6:11

Spre alt ținut. Vă spun acum, Că dacă s-a-ntâmplat, cumva, Și nu v-a primit cineva – Nici vorba nu v-a ascultat – Veți părăsi, ne-ntârziat, Și casa și cetatea ‘ceea! Veți scutura, după aceea, Și praful de pe-ncălțăminte, Căci Eu vă spun – luați aminte – Când fi-va ziua judecății, Cu mult mai greu va fi cetății Aceleia – când va fi ora – Decât Sodomei și Gomora.”

Marcu 3:28

Vă spun dar, cu adevărat, Că omului îi sunt iertate Și hule și orice păcate Ce le-a făcut în viața lui,

Matei 25:45

„De câte ori n-ați săvârșit Acestea, pentru ai Mei frați, Micuți și foarte ne-nsemnați” – El le va spune – „căci n-ați vrut, Voi, Mie, nu Mi le-ați făcut!”

Matei 25:40

El le va spune, imediat: „Când ăstora mici frați ai Mei – Neînsemnați, șterși, mărunței – Aceste lucruri, le-ați făcut, Atuncea – trebuie știut – Că nu le-ați făcut lor, ci Mie!”

Matei 25:12

Căci ușa nu s-a mai deschis. „Nu vă cunosc!” – mirele-a zis.

Matei 24:47

Iată, un adevăr v-am spus: Atunci, acel rob va fi pus – De-al său stăpân – drept cel mai mare, Peste averea ce o are.

Matei 24:2

Iisus, atunci, i-a întrebat: „Vedeți aceste clădiri? Toate, Să știți că fi-vor dărâmate: Piatră pe piatră n-o să stea – Nimic nu va mai rămânea!”

Matei 23:36

Însă, vă spun adevărat: Cădea-va, peste-acest popor, Sângele lor – al tuturor!”

Matei 21:31

Care, din fii, a-ndeplinit Ce le-a spus tatăl?” „Negreșit, Că primul” – au răspuns, în cor, Toți cărturarii. Atunci, lor, Iisus le zise: „Vă spun Eu, Că merge-vor, la Dumnezeu, Curve și vameși, înainte De-a merge voi. Să țineți minte!

Matei 21:21

Iisus le-a spus: „De întărită Va fi credința voastră-n voi, Mai mari minuni veți face-apoi, Decât ceea ce ați văzut, Smochinului, că i-am făcut. Cum i-am zis eu, smochinului, La fel și voi, când muntelui, O să îi spuneți, cu credință „În mare, fugi!”, cu neputință Este să nu fiți ascultați. Crezând, chiar munții îi mutați.

Matei 19:28

„Atunci, când Fiul omului, Încununat de slava Lui, Va sta pe tronu-I de domnie, Și vouă are să vă fie – Vouă, celor ce Mă urmați – Date – pe ele ca să stați – Douășpe’ jilțuri de domnie, Ca fiecare seminție – Din Israel – s-o judecați, Pe aste jilțuri așezați.

Matei 19:23

„Adevărat vă vorbesc Eu” – Spuse Iisus – „că foarte greu, În ceruri, intră cei bogați.

Matei 18:18

Seama luați, acum, la Mine: La ce-ați legat voi, pe pământ, În ceruri, dezlegări, nu sânt; Și orice, voi veți dezlega, În ceruri, nu se va lega.

Matei 18:3

Zicând: „Adevărat vă spun, Că dacă nu veți fi ca un Copil, și nu vă-ntoarceți voi, La Domnul vostru, înapoi, Cu nici un chip n-o să intrați În ceruri. Deci, Mă ascultați:

Matei 11:11

Adevărat vă spun: toți cei Născuți vreodată din femei, Decât Ioan, n-au fost mai mari. Să știți, însă, că acel cari – În ceruri – este cel mai mic, Mai mare-i decât el. Vă zic:

Matei 10:42

Cine-un pahar va da să bea – De apă rece – unuia Dintre acești micuți, să creadă Că plata are să și-o vadă.”

Matei 10:15

Căci Eu vă spun, luați aminte, Atunci, în ziua judecății, Mai greu are a-i fi cetății Aceleia – când va fi ora – Decât Sodomei și Gomora.”

Matei 8:10

Când a sfârșit – uimit, Iisus, De ale lui vorbe – a spus: „Mă miră că e cu putință, Să aibă o așa credință, Omul acesta. Ca la el, N-am întâlnit, în Israel.

Matei 6:16

„În vremea-n care voi postiți, Nu vreau să vă schimonosiți Fața, precum cei ce voiesc S-arete lumii că postesc, Căci ei, răsplata, și-au primit!

Luca 4:24

Apoi, a mai adăugat: „Iată, vă spun adevărat: Nu-i prețuit nici un proroc, În țara sa, în al său loc.

Psalmi 111:8

Făcute cu credincioșie Și întărite pe vecie, Pentru că legile acele, Neprihănire au în ele.

Isaia 44:26

Însă, în fața tuturor, Cuvântul spus de robul Meu, Eu îl voi întări, mereu, Căci ne-ncetat am să-mplinesc Toate câte le prorocesc Acei pe care i-am trimis. Despre Ierusalim, am zis: „Are să fie locuit!” De-asemenea, Eu am vorbit Despre cetățile pe care Iuda-n al său hotar le are: „Ruinele vor fi zidite Și iarăși fi-vor locuite.”