Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Matei 18:7 - Biblia în versuri 2014

7 În fundul mării. Lume, vai! Vai, pentru că tu multe ai, Prilejuri de păcătuire, Căci așa este a ta fire. Dar vai de acel om, prin care, Păcatul, drum, în lume-și are.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

7 Vai de lumea aceasta, din cauza prilejurilor de păcătuire! Căci este inevitabil să nu vină prilejurile de păcătuire, dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire!

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Vai de oamenii care generează condiții favorabile (comiterii) păcatului. Este imposibil să nu vină ocazii de păcătuire; dar vai de acel om prin care vin ele!

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Vai lumii pentru scandaluri! Căci este inevitabil să vină scandalurile, dar vai omului prin care vine scandalul!

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

7 Vai lumii din pricina prilejurilor de păcat! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcat. Dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcat!

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire, fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire! Dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire!

Gade chapit la Kopi




Matei 18:7
30 Referans Kwoze  

Odată, aste vorbe-a spus, Către-ai Săi ucenici, Iisus: „Vă spun, ca să aveți știință, Precum că e cu neputință, Prilejul de păcătuire, Ca să nu vină. S-aveți știre, Că vai va fi de-acela care, Pentru prilej, este cărare.


Pentru că trebuie, apoi, A fi partide, între voi, Căci doar așa, pot ca să vină Toți cei găsiți buni, la lumină.


Să știți că Fiul omului – Cum este scris – pe drumul Lui, Va merge, către al Lui țel. Dar vai va fi de omu-acel, Prin care, El este vândut!. Mai bine, nu s-ar fi născut!”


Căci printre voi, s-au strecurat Oameni care s-au arătat, Pentru osândă, pregătiți – Scriși pentru ea – și dovediți Drept niște oameni păcătoși. N-au fost, nicicând, evlavioși, Și-n desfrânare au schimbat, Harul pe care ni l-a dat Al nostru Domn și Dumnezeu. Ei au tăgăduit, mereu, Pe singurul Stăpân, de sus, Pe Domnul nost’, Hristos Iisus.


De o vorbire sănătoasă, Fără cusururi și serioasă, Ca să rămână de rușine Cel cari, potrivnic, ți se ține, Să nu mai poată spune-apoi, Nici un cuvânt rău, despre noi.


Apoi, să fie cumpătate, Să-și aibă viețile curate Și să își vadă, fiecare, De treaba casei ce o are. De-asemenea, bune să fie Și-apoi, necontenit, să știe, Supuse-a fi, bărbaților, Ca nu cumva, purtarea lor – Pe unii, care-n jur le sânt – Despre-al lui Dumnezeu cuvânt, Să-i facă-a spune vorbe rele, Văzând că nesupuse-s ele.


„Cei ce se află în robie, Stăpâni-n cinste să și-i ție, Ca Numele lui Dumnezeu Și-nvățătura Lui, mereu, Să nu fie disprețuite Și nici, de rău, a fi vorbite.


Cuvintele Scripturilor, Care-s de Duhul Sfânt rostite, Prin David, trebuie-mplinite; Ele, de Iuda, ne-au vorbit – De cel ce a călăuzit Mulțimile, care s-au dus, Ca să Îl prindă pe Iisus.


Până acum, îi păzeam Eu Și-i ocroteam, în al Tău Nume, Pentru c-am fost cu ei, în lume. Din ei, nici unul n-a pierit, Afară doar de cel sortit Să fie al pierzării fiu, Precum Scripturile ne scriu.


Când, de războaie, auziți, Când vești de lupte doar, găsiți, Pe buzele oamenilor, Nu vă speriați de vorba lor; Căci lucrurile auzite – Toate – vor trebui-mplinite. Să nu vă temeți, nicidecum – Sfârșitul nu va fi acum.


Dar pentru că dușmanii Lui Hulesc Numele Domnului – Căci ei, cu toții, au văzut Ce fel de faptă ai făcut – Fiul pe care l-ai primit, Are să moară, negreșit!”


Tineri-aceștia, negreșit, Păcate multe-au săvârșit Față de Domnul, ne-ncetat, Pentru că ei au arătat Cum că nesocotesc, mereu, Darul adus, lui Dumnezeu.


Iar cum era de așteptat, Cearta nu a întârziat. Au început, de se certau, Cei care vitele păzeau. Când cearta dintre păzitori A izbucnit, locuitori Erau, atuncea, Canaaniții – În țară – dar și Feresiții.


Iisus a zis: „Napoia Mea, Satano! Căci a ta vorbire, O piatră-Mi e, de poticnire. Aceste gânduri, îți spun Eu, Că nu vin de la Dumnezeu, Ci sunt de-ale oamenilor.”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite