Matei 15:29 - Biblia în versuri 2014

²⁹ Iisus plecă, după aceea, Și se opri în Galileea. Pe-un munte, El s-a așezat.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²⁹ Isus a plecat de acolo și a venit lângă Marea Galileei. Apoi a urcat pe munte și S-a așezat acolo.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁹ Isus a plecat din acele teritorii și a venit lângă Marea Galileeii. S-a urcat pe munte și a stat acolo jos.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁹ Plecând de acolo, Isus a venit de-a lungul Mării Galiléii și, urcând pe munte, s-a așezat acolo.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²⁹ Iisus a plecat din locurile acelea şi a venit lângă marea Galileii. S-a suit pe munte şi a şezut acolo.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁹ Isus a plecat din locurile acelea și a venit lângă Marea Galileii. S-a suit pe munte și a șezut jos acolo.

Matei 15:29 Referans Kwoze

Matei 4:18

Pe lângă mare a trecut Iisus. Acolo, i-a văzut Pe Simon – Petru poreclit – Și pe Andrei, la pescuit, Pentru că ei pescari erau. Tocmai atuncea, aruncau O mreajă-n mare, când chemați Au fost, de Domnul, cei doi frați:

Ioan 6:1

Iisus plecă, după aceea; Trecând marea, din Galileea, Ajunse-n alta – în cea care E, a Tiberiadei, mare.

Matei 5:1

În urma Lui, noroade multe S-au strâns. Văzându-le, pe munte, Iisus, în grabă S-a urcat, Iar ucenicii L-au urmat. Când toți au stat la locul lor,

Ioan 21:1

Iisus, mereu, a fost zărit, De ucenici; El S-a ivit, La a Tiberiadei mare, Unde erau – din întâmplare –

Ioan 6:23

Când zorii zilei se iviră, Alte corăbii mai sosiră, De la Tiberiada. Ele – Toate corăbiile-acele – Liman găsiră și-ancorară Lângă-acel loc, unde, c-o seară Mai înainte, a mâncat Mulțimea și s-a săturat, După ce Domnu-a mulțumit, Lui Dumnezeu. Cei ce-au venit,

Luca 5:1

Pe când, pe malul lacului – Cel al Ghenezaretului – Se-afla Iisus, noroade multe Veniră, dornice s-asculte, Prin El, Cuvântul Domnului.

Marcu 1:16

Pe lângă mare, a trecut Iisus. Acolo a văzut Doi frați: pe Simon și Andrei. Pescari erau frații acei Și aruncau o mreajă-n mare, Tocmai în acel timp în care, Trecea, pe lângă ei, Iisus.

Matei 13:2

Multe noroade au venit, Așa încât a trebuit Ca să se urce și să șeadă Într-o corabie, să-l vadă Gloata, cari țărmul a-mpânzit.

Isaia 9:1

Dar al pământului obraz, Pe care-acum este necaz, Nu va fi veșnic stăpânit De bezna ce l-a învelit. Așa după cum e știut Precum că fost-a – în trecut – Acoperită cu ocară, Mereu, a lui Zabulon țară Și-a lui Neftali, slava are – În vremurile viitoare – Să-nvăluie în lung și-n lat, Ținutul lângă mare-aflat, Peste Iordan. Ținutul lor E Galileea tuturor Popoarelor cari astăzi sânt Pe fața-ntregului pământ.

Iosua 12:3

Apoi mergea, de la câmpie, Înconjura-ntreaga fâșie Până la marea cea chemată „A Chineretului”, aflată La răsăritul soarelui. Ținutul – în hotarul lui – Mai cuprindea, spre răsărit, Câmpia care s-a numit Marea sărată, ce mergea Spre Bet-Ieșimot. Câmpu-avea, La miazăzi, în coasta lui, Muntele Pisga. Poala lui, Chiar în câmpie, se sfârșește Și-al ei hotar, îl mărginește.