Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Matei 13:44 - Biblia în versuri 2014

44 „A cerului Împărăție Asemănată o să fie, Cu un ogor, unde, odată, Fu o comoară îngropată. Acela care o găsește, Să-și vândă totul, se zorește, Sperând astfel, să reușească, Acel ogor, să-l dobândească.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

44 Împărăția Cerurilor este ca o comoară ascunsă într-un teren, pe care un om o găsește și o ascunde. Apoi, de bucurie, se duce și vinde tot ce are și cumpără terenul acela.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

44 Regatul ceresc se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-un câmp. Omul care o găsește, ca să intre în posesia ei, o ascunde din nou, se duce și vinde tot ce are și cumpără terenul în care este îngropată.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

44 Împărăția cerurilor este asemenea comorii ascunse într-un ogor, pe care un om, găsind-o, o ascunde și, plin de bucurie, merge și vinde tot ce are și cumpără ogorul acela.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

44 Împărăţia cerului se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o ţarină. Omul care o găseşte, o ascunde şi, de bucurie, se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

44 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o țarină. Omul care o găsește o ascunde și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea.

Gade chapit la Kopi




Matei 13:44
29 Referans Kwoze  

În care fost-au așezate Comorile nemăsurate, De-nțelepciune, de știință, Și orice fel de cunoștință.


Acuma, revenind la noi, Exact la fel, este cu voi: Cel care nu leapădă toate, Să-Mi fie ucenic, nu poate!


Acolo e inima ta, Unde, comoara, ți-e ascunsă.


Acel om care va lăsa Pe tatăl sau pe mama sa, Sau frați, sau case, sau surori, Neveste, holde, sau feciori – Pentru-al Meu Nume – însutit Are să fie răsplătit, Iar viața lui vremelnică, Schimbată-n viață veșnică.


Mult mai de preț e dobândirea Înțelepciunii, ca lucirea Dată de aurul curat; Pricepere de-ai câștigat, Vei fi cu mult mai fericit, Decât argint de-ai fi primit.


Doar adevăr îți însușește! Cumpără-ntr-una-nțelepciune, Și-nvățătură să adune Inima ta; priceperea, Mereu, să-ți fie strânsă-n ea! Asupra lor, tu să veghezi: Nicicând să nu le-nstrăinezi!


Un sfat, îți dau, ia seama bine! Vino să cumperi, de la Mine, Aur curat, cari, negreșit, Prin foc ajuns-a curățit, Ca astfel să te-mbogățești. Vino, ca să îți târguiești Straiul cel alb și nepătat, Și-mbracă-te cu el, îndat’, S-ascunzi sub faldurile sale, Rușinea goliciunii tale. Și pentru ochii, ia-ți doctorie; Unge-i apoi – limpezi să fie – Căci numai astfel, vei putea, Cu claritate, a vedea.


Simon, zis Petru, a-ntrebat: „Dar noi, cei care Te-am urmat, Lăsând tot – și pe cei iubiți – Cum fi-vom, oare, răsplătiți?”


„De vrei să fii desăvârșit” – A zis Iisus, și l-a privit Adânc în ochi – „vinde ce ai, Și-apoi, tot, la săraci, să dai; Așa, o să-ți aduni, în cer, Comorile. Atât îți cer! Asta poți face, pentru tine. Pe urmă, vino după Mine!”


„Voi, cei cari întristați sunteți, Veniți la ape, ca să beți! Să vină chiar și-acela care Este sărac, iar bani nu are! Veniți! Bucate cumpărați! Lapte și vin să mai luați! Veniți să cumpărați, căci iată, Sunt fără bani și fără plată!


Deci, să luăm bine aminte La ce s-a scris mai înainte, Căci tot ce-i scris, e pentru noi, Ca să putem lua, apoi, Învățătură, fiecare, Prin mângâiere și răbdare Cari, în Scriptură, le găsim, Și astfel, să nădăjduim.


După ce-a tălmăcit, Iisus, Încă o pildă, le-a mai spus: „Împărăția cerului, Asemenea e omului, Care-n ogorul său, a pus Sămânță bună. El s-a dus, Când a sfârșit de semănat – Trudit fiind – și s-a culcat.


Într-adevăr, știu că apoi, Milă-ați putut să arătați, Celor ce sunt întemnițați Și bucuroși voi ați privit Atuncea când vi s-au răpit Averile ce le-ați avut, Ca unii care ați știut Că-n ceruri are să vă fie Dată, în dar, o avuție – Mai bună – care se vădește Că pe vecie dăinuiește.


Întotdeauna”, iar Iisus, Rotind privirile, le-a spus: „Pâine a vieții, Eu sunt! Eu Venit-am, de la Dumnezeu! Adevărat vă spun, căci cine Dorește a veni la Mine – Și va voi să Mă găsească – În veci, n-o să mai flămânzească. Celui ce crede – să se știe! – Sete, nicicând, n-o să-i mai fie.


Nebunului, la ce-i slujește Argintul? Crede că primește Înțelepciune cu el, oare, Dacă sărmanul, minte, n-are?


Cuvântul lui Hristos apoi, Cu toată-nțelepciunea-n voi, Vreau, din belșug, să se găsească, Și-n inimi, să vă locuiască. Necontenit, vă întăriți Și, între voi, vă sfătuiți Cu psalmi și cu cântări cerești – De laudă – duhovnicești, Cu mulțumiri, cântând, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu.


Ursuzul caută și face, Mereu, doar ceea ce îi place, Nepăsător la ce se spune Și supărat pe lucruri bune.


Priceperea? Nu prețuiește Omul, ale ei daruri cari N-au preț, atât cât sunt de mari. Ea, în pământ, nu se găsește;


Unul de preț, de-o să găsească, Va vinde tot, să-l dobândească.”


„Împărăția cerului E-asemenea năvodului Ce-a fost, în mare, aruncat. Mulți pești, în el, a adunat.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite