Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Matei 13:42 - Biblia în versuri 2014

42 Și-n flăcări, fi-vor aruncați. E plânsul, în acel cuptor, Și cu scrâșnirea dinților.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

42 și-i vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

42 Aceștia vor fi aruncați în cuptorul aprins, unde este plâns și chinuire eternă.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

42 și-i vor arunca în cuptorul cu foc. Acolo va fi plânset și scrâșnirea dinților.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

42 şi-i vor arunca în cuptorul aprins. Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

42 și-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.

Gade chapit la Kopi




Matei 13:42
19 Referans Kwoze  

Arunce în cuptoru-aprins – În focul cel veșnic nestins – Unde-i plânsul stăpânitor Și cu scrâșnirea dinților.


Iar diavolul cari i-a-nșelat, A fost, pe dată, aruncat, În iazul cel de foc, în care, Pucioasă e, unde își are Fiara un loc – neîndoios – Și cu prorocul mincinos. Acolo, fi-vor chinuiți Și au să fie-n veci munciți.


Plângând, adevărații fii, Ai cerului Împărății, În mijlocul plânsetelor Și în scrâșnirea dinților.”


Fiara, după ce-a fost învinsă, Ajunsa-n urmă a fi prinsă; Cu ea, prorocul mincinos A fost și el prins, ne-ndoios. El este cel care făcea Semne, cu care-i amăgea Pe toți cei cari au căpătat Semnul și-apoi, s-au închinat Icoanei fiarei. Amândoi, Prinși și-aruncați au fost apoi – De vii – într-un anume loc, Care e iazul cel de foc. Pucioasă, iazu-acela are Și arde fără încetare.


Va bea vinul mâniei, care, Al nostru Dumnezeu îl are. Vinul acesta-i va fi dat Să-l beie, neamestecat – În cupa Sa, pentru mânie – Și chinuit are să fie, În flacăra unui foc mare Și în pucioasa arzătoare, Aflate-n fața Mielului Și-a sfinților îngeri, ai Lui.


Către acei care-au să fie La stânga, zice-va: „Plecați – Voi – de la Mine, blestemați! Locul pe care îl aveți, E-n focul veșnic! Vă duceți! L-am pregătit diavolului, Vouă și îngerilor lui!


Iar împăratu-a poruncit: „Hei, slujitori! Iute-l legați Și-apoi, afară-l aruncați, În negura plânsetelor Și în scrâșnirea dinților!


Oricine-i omu-acela care Nu-i va aduce închinare Chipului ce s-a înălțat, În flăcări fi-va aruncat, În mijlocul unui cuptor!”


Dar cei curvari, sau cei fricoși, Ori ucigași, necredincioși, Precum și toți aceia care Aduc, la idoli, închinare, Sau vrăjitori, ori mincinoși, Sau cei ce se vădesc scârboși, Au parte de-un anume loc: Acela-i iazul cel de foc. A doua moarte – negreșit – Vor avea ei, de moștenit.”


Va fi un plâns sfâșietor Și o scrâșnire-a dinților, Când, pe Avram, o să-l zăriți, Isac și Iacov – însoțiți De toți prorocii Domnului – Stând în Împărăția Lui, La masă; iar, cât despre voi, Afară, scoși, veți fi apoi.


În a Lui arie, e gata. În mână, își are lopata. Va curăța ogorul, iar Grâu-l va strânge în grânar, În timp ce pleava adunată, În flăcări fi-va aruncată.”


Și-asemenea unui cuptor Aprins și înfricoșător, Are a-i face de îndată, În ziua-n care se arată; Căci Domnul, în mânia Lui, Îi va da pradă focului.


Fântâna s-a deschis îndată Și, un fum negru-ngrozitor – Precum e fumul de cuptor – Spre înălțimi, s-a ridicat. Văzduhul, tot, s-a-ntunecat, Iar soarele nu s-a văzut, De fumul care s-a făcut.


Cei ce-i ating se înarmează Cu-un fier, sau poate-i cercetează Doar cu mânerul suliței. Apoi, cu toții, strânși sunt ei, Aduși într-un anume loc, În care, fi-vor arși, în foc.”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite