Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Marcu 6:12 - Biblia în versuri 2014

12 Discipolii s-au răspândit Și-apoi, au propovăduit, Mulțimii, despre pocăință.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

12 Ei au plecat și au predicat că toți trebuie să se pocăiască.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Discipolii au plecat și au predicat pocăința.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Ei au ieșit și au predicat ca [oamenii] să se convertească.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

12 Iar ei, când au plecat, au început să vestească oamenilor să se pocăiască,

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Ucenicii au plecat și au propovăduit pocăința.

Gade chapit la Kopi




Marcu 6:12
23 Referans Kwoze  

De-atunci, a propovăduit Iisus, și zis-a tuturor: „Acuma, a cerurilor Împărăție – toți să știți – E-aproape. Deci, vă pocăiți!”


Cât și în case. Grecilor, Iudeilor, cu stăruință, Vorbitu-le-am, de pocăință În Dumnezeu și le-am mai spus Să creadă în Hristos Iisus, Care-I al nostru Domn. Acum,


Când aste lucruri auziră, Încet, cu toți se potoliră, Iar, în final, ei L-au slăvit, Pe Domnul: „El a dăruit, Și Neamurilor, pocăință” – Au zis apoi. „Le dă putință, La toți dar, să se pocăiască Și astfel, viață, să primească.”


Petru răspunse, tuturor, De-ndată: „Ascultați! Să știți, Trebuie să vă pocăiți Și fiecare dintre voi Să fie botezat apoi, Spre ștergerea păcatelor, În Numele mântuitor, Al Domnului Hristos Iisus, Urmând ca să primiți, de sus – Din ceruri deci – Duhul Cel Sfânt, În dar, dat vouă, pe pământ.


Vă spun că nu! Însă, să știți, Că dacă nu vă pocăiți, La fel, o să pățiți și voi!


Bărbații, din Ninive, vor Ședea lângă acest popor, Pe care au să-l osândească, Căci n-a vrut să se pocăiască, Deși, ei toți s-au pocăit, Când Iona-a propovăduit, Și-acum, aici, e Unul care, E – decât Iona – mult mai mare.”


Omul, a arăta căință. Aduceți rod de pocăință!


Le-a spus așa: „Vă pocăiți! Veniți la calea Domnului! Împărăția cerului


Voi judeca pe fiecare, Doar după calea ce o are! Tu, casă a lui Israel, Așa voi face!” – a zis Cel Care e Domn și Dumnezeu. „De-aceea, vă îndemn mereu: De la fărădelegi apoi, Abateți-vă grabnic voi! Nu vă lăsați mânați de fire, Să nu vă ducă la pieire!


Ci început-am să vorbesc, Celor cari, în Damasc, erau Și-apoi celor ce se aflau Chiar la Ierusalim. M-am dus Și prin Iudeea și am spus, În urmă, și Neamurilor. Deci, eu vorbit-am, tuturor. La pocăință-am îndemnat Și, tuturor, le-am arătat Că trebuie, la Dumnezeu, Să se întoarcă și, mereu, Să facă fapte-orice ființă, Cari vrednice-s de pocăință.


Acum, vă pocăiți dar, voi! Veniți la Dumnezeu apoi, Ca să vă ierte-ntreaga vină Și-n seamă, să nu vă mai țină Păcatele, iar drept urmare, Vremuri să dea, de-nviorare.


El va vesti, neamurilor, Iertare a păcatelor, În al Său Nume – prin credință – Dată în dar, prin pocăință, De la Ierusalim plecând Și-ntreaga lume cuprinzând.


Și între îngeri, o să fie Cu mult mai multă bucurie – În cer – dacă, de-aici, de jos, Se pocăiește-un păcătos.”


La fel, este și-n ceruri, sus, Precum e-n pilda ce v-am spus: Dacă, un singur păcătos, De pe pământ – de-aici, de jos – La pocăință, va să vie, Cu mult mai mare bucurie Va fi în ceruri – vă spun vouă – Decât ca pentru nouă’șinouă De inși, ce sunt neprihăniți, Ce nu trebuiesc pocăiți.


Vă spun că nu! Însă, să știți, Că dacă nu vă pocăiți, La fel, o să pățiți și voi, Pierind cu toții, mai apoi!”


El zis-a: „Timpu-i terminat! Vă pocăiți, ne-ntârziat, Că-mpărăția Domnului, Apropiată-i omului!”


Iisus, minuni, a săvârșit, În lume. Nu s-au pocăit, Însă, acei ce le-au văzut – În fața căror s-au făcut. Iisus, atuncea, a mustrat Cetățile-n care-a lucrat:


Acum, puteți ca să plecați, Să mergeți și să învățați Ce-a însemnat „Milă voiesc, Iar nu jertfe”; căci Eu doresc Să îi aduc la pocăință, Nu pe cei cari sunt în credință – Neprihăniți și-evlavioși – Ci pe acei ce-s păcătoși.”


Din sat, în sat, ei au pornit Și, Evanghelia, au vestit. Bolnavii, ce la ei veneau, La vorba lor, se vindecau.


Căci el e glasul ce-o să vie Și o să strige în pustie, „Gătiți cărarea Domnului Și neteziți-I calea lui”–


Iisus, după ce-a terminat, Pe ucenici, de învățat – Căci doisprezece inși erau Care, mereu, Îl însoțeau – Din nou, pe drumuri, a pornit Și iar, a propovăduit, Spre binele mulțimilor, În orișice cetate-a lor.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite