Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Luca 9:48 - Biblia în versuri 2014

48 „Dacă, acest copil, cumva, Primit va fi, de cineva, În casă, în Numele Meu, Acolo voi intra și Eu; Astfel, în casa ‘ceea, vine Cel care M-a trimis pe Mine. Aflați dar, că acela care Este mai mic, e cel mai mare.”

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

48 și le-a zis: ‒ Oricine îl primește, în Numele Meu, pe acest copilaș pe Mine Mă primește, iar cel ce Mă primește pe Mine Îl primește pe Cel Ce M-a trimis pe Mine. Căci cine este cel mai mic dintre voi toți, acela este cel mai mare.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

48 Apoi le-a zis: „Cine primește acest copil în numele Meu, (de fapt) pe Mine Mă primește; și cine Mă primește, Îl primește (și) pe Cel care M-a trimis. Să știți că cine este cel mai mic între voi, (în realitate) este cel mai mare.”

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

48 și le-a spus: „Cine primește acest copil în numele meu, pe mine mă primește. Și cine mă primește pe mine îl primește pe cel care m-a trimis; căci cel mai mic dintre voi toți care sunteți aici, acela este mare”.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

48 şi le-a spus: „Cine primeşte acest copil în Numele Meu, pe Mine Mă primeşte şi cine Mă primeşte pe Mine Îl primeşte pe Cel care M-a trimis; fiindcă cel mai mic dintre voi toţi, acela este mare.”

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

48 și le-a zis: „Oricine primește pe acest copilaș în Numele Meu pe Mine Mă primește și oricine Mă primește pe Mine primește pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Fiindcă cine este cel mai mic între voi toți, acela este mare.”

Gade chapit la Kopi




Luca 9:48
23 Referans Kwoze  

La masa ‘ceea. Deci, aflați, Căci cel care s-a înălțat, Va fi smerit; dar ridicat, Va fi cel ce s-a dovedit, Că a știut a fi smerit.”


Să vă smeriți voi, așadar, Sub mâna tare-a Domnului, Pentru ca El, la vremea Lui, Să vă înalțe, sus, apoi.


Cel mare trebuie să știe A fi asemeni celui mic! Din această pricină, vă zic: Acela care cârmuiește, Fie precum cel ce slujește.


Adevărat vă spun, căci cine Primește, pe acel ce vine Din partea Mea, pe Mine chiar, Mă găzduiește. Așadar, Prin Mine, poarta s-a deschis, Pentru Cel care M-a trimis.”


Cel ce va asculta de voi, Pe Mine Mă ascultă-apoi. Cel care vă nesocotește, Pe Mine Mă disprețuiește, Nesocotind, prin Mine-astfel, Pe Cel ce M-a trimis, la el.”


Iată răsplata ce-o primește Cel care-n urmă biruiește: Acela va ședea, mereu, Cu Mine, pe scaunul Meu, Pe cari îl am, pentru domnie, Așa cum Mi-a fost dat și Mie, Când biruință-am câștigat; Cu al Meu Tată, Eu am stat, Pe al Său jilț împărătesc, Pe scaunul Lui cel ceresc.


De-aceea, cel care-a călcat Aceste-nvățături apoi, Să afle dar, că nu pe noi – Pe oameni – ne-a nesocotit, Ci el, prin ce a făptuit, Pe Dumnezeu, se dovedește, Precum că Îl nesocotește, Adică pe Acela care V-a dat, Duh Sfânt, la fiecare.


Acela care Mă iubește, Poruncile, Mi le păzește. Acel, de care-s iubit Eu, Iubit va fi, de Tatăl Meu, Iar Eu îl voi iubi pe-acel Și-am să Mă las văzut de El.”


Atunci, veți bea și-o să mâncați, La masa Mea, când judecați – Șezând pe jilțuri de domnie – Pe fiecare seminție, Din cele douășpe’, cari sânt În Israel, pe-acest pământ.”


Adevărat vă spun, căci cei Născuți vreodată din femei, Decât Ioan, n-au fost mai mari. Să știți, însă, că acel cari – În ceruri – este cel mai mic, Mai mare-i decât el. Vă zic,


„Dacă vreun copilaș, cândva, Primit va fi de cineva, În casă, în Numele Meu, Acolo voi intra și Eu. Atunci, în acea casă, vine Și Cel ce M-a trimis pe Mine.”


„De câte ori n-ați săvârșit Acestea, pentru ai Mei frați, Micuți și foarte ne-nsemnați” – El le va spune – „căci n-ați vrut, Voi, Mie, nu Mi le-ați făcut!”


El le va spune, imediat: „Când ăstora mici frați ai Mei – Neînsemnați, șterși, mărunței – Aceste lucruri, le-ați făcut, Atuncea – trebuie știut – Că nu le-ați făcut lor, ci Mie!”


„Atunci, când Fiul omului, Încununat de slava Lui, Va sta pe tronu-I de domnie, Și vouă are să vă fie – Vouă, celor ce Mă urmați – Date – pe ele ca să stați – Douășpe’ jilțuri de domnie, Ca fiecare seminție – Din Israel – s-o judecați, Pe aste jilțuri așezați.


Și tot așa – revenind iară – Nu-i voia Domnului să piară Nici unul dintre ăștia mici – Nici unul dintre cei de-aici.”


„Feriți-vă ca nu cumva Să defăimați pe cineva, Din numărul micuților Aceștia, căci îngerii lor. În ceruri sunt, la Tatăl Meu, Și Îl privesc pe Dumnezeu.


Pieirea este anunțată De inima înfumurată; Smerenia, însă, viețuiește Și-n fața slavei ea pășește.


Zidul care a-nconjurat Cetatea, fost-a așezat Pe niște temelii. Acele, Douăsprezece fost-au ele, Purtând un nume fiecare – Înscris în piatră – nume care E-al celor care, pe pământ, Apostoli, Mielului, îi sânt. Asemeni lor, numele-acele, Douăsprezece fost-au ele.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite