Luca 9:43 - Biblia în versuri 2014

⁴³ Gloata, cuprinsă de uimire, Privea a Domnului mărire. Pe când noroadele, uimite, Erau, de cele săvârșite, Sub ale lor priviri, Iisus, Discipolilor Săi, le-a spus:

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁴³ Toți au rămas uimiți de măreția lui Dumnezeu. Dar în timp ce toți se mirau de toate lucrurile pe care le făcea El, Isus le-a zis ucenicilor Săi:

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴³ Toți au rămas foarte surprinși de surprinzătoarele lucruri pe care le poate face Dumnezeu. Dar în timp ce toți se mirau de ce făcea Isus, El le-a zis discipolilor:

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴³ Toți erau uluiți de măreția lui Dumnezeu. În timp ce toți se mirau pentru toate câte le făcea, el le-a spus discipolilor săi:

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁴³ Şi toţi au fost uluiţi de măreţia lui Dumnezeu. Pe când toată lumea se minuna de tot ce făcea, le-a spus ucenicilor Săi:

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴³ Și toți au rămas uimiți de mărirea lui Dumnezeu. Pe când toți se minunau de tot ce făcea Isus, El a zis ucenicilor Săi:

Luca 9:43 Referans Kwoze

Matei 17:22

Iisus a zis, în Galileea: „Curând, veni-va vremea ‘ceea, În care, Fiul omului, Deposedat de slava Lui, Va fi ca orice muritor În mâinile oamenilor

2 Petru 1:16

În adevăr, eu v-am făcut, Vouă, la toți, de cunoscut, Puterea și venirea Lui – Adică cea a Domnului Iisus Hristos – întemeiate Nu pe cuvinte minunate, Pe basmele meșteșugite, Ci doar pe faptele trăite, De noi, cei care am văzut, Tot ceea ce s-a petrecut. Noi am văzut, mărirea Lui,

Luca 8:25

Privi spre ucenici apoi, Și zise: „Să Îmi spuneți voi, Unde vă e credința, oare?” Dar ei, speriați, plini de mirare, Unii pe alții, se-ntrebau, Pentru că nu Îl cunoșteau: „Cine e Cel care vorbește? L-ați auzit, cum poruncește, Și apelor și vântului, Iar ele-ascultă glasul Lui?!”

Luca 5:26

Toți au rămas muți, de uimire; Frica li se citea-n privire Și-abia, să zică, au putut: „Așa ceva, n-am mai văzut!”

Luca 4:36

Cei cari – acolo – strânși, erau, Cuprinși de spaimă, se-ntrebau: „Ce-nseamnă lucrurile-aceste?! El, cu putere, poruncește, Și vorbele-I sunt ascultate, De duhurile necurate, Căci le-am văzut, cum au ieșit Afară, când le-a poruncit!”

Zaharia 8:6

Iată ce-a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Dacă acest lucru, cumva, Îl va mira pe cineva Din cei ce sunt o rămășiță Din al poporului vost’ viță, Credeți că lucru-acesta, oare, Și pentru Mine-i de mirare?”

Luca 5:9

Pescari-nspăimântați erau Și împietriți, cu toți, păreau, După tot ceea ce văzură Și pescuirea ce-o făcură.

Marcu 6:51

Și, în corabie, apoi, Din valul mării, a pășit. Vântul, îndată, s-a oprit, Iar ucenicii au rămas Înmărmuriți și fără glas,

Psalmi 139:14

Te laud, pentru toate cele Pe care le-ai făcut, căci iată, Sunt o făptură minunată. Sufletul meu a cunoscut Lucrările ce le-ai făcut, Căci ele au fost mari, mereu.

Luca 9:42

Pe când băiatul își făcea, Drum, prin mulțime, și venea, Către Iisus, dracul, furios, L-a scuturat, l-a trântit jos, Până aproape-a leșinat. Atunci, Iisus duhu-a certat: Să iasă-afar’ i-a poruncit Și astfel, s-a-nsănătoșit Copilul, fiind dat, apoi, La al său tată, înapoi.

Luca 18:43

Orbul, pe loc, și-a căpătat Vederea și-apoi, L-a urmat, Pe Domnul, lăudând mereu – Și proslăvind – pe Dumnezeu. Norodul care a văzut, Toate câte s-au petrecut – Cum orbul fost-a vindecat – Pe Dumnezeu, L-a lăudat.