Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Luca 9:11 - Biblia în versuri 2014

11 Norodu-a mers, pe urma Lui; De-mpărăția Domnului, El a vorbit, tămăduind Pe-oricine fost-a suferind.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

11 Dar mulțimile au aflat lucrul acesta și L-au urmat. El le-a primit bine, le-a vorbit despre Împărăția lui Dumnezeu și i-a vindecat pe cei care aveau nevoie de vindecare.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Mulțimile de oameni au înțeles acest lucru și au mers după El. Isus i-a primit, le-a vorbit despre Regatul lui Dumnezeu și i-a vindecat pe cei care aveau nevoie de sănătate.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 Când au aflat mulțimile, au mers după el. El le-a primit și le-a vorbit despre împărăția lui Dumnezeu, vindecându-i pe bolnavi.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

11 Dar mulţimile au aflat şi L-au urmat, iar El, primindu-le, le-a vorbit despre Împărăţia lui Dumnezeu şi i-a vindecat pe cei care aveau nevoie de vindecare.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 Noroadele au priceput lucrul acesta și au mers după El. Isus le-a primit bine, le vorbea despre Împărăția lui Dumnezeu și vindeca pe cei ce aveau trebuință de vindecare.

Gade chapit la Kopi




Luca 9:11
21 Referans Kwoze  

Haideți dar, să ne-apropiem, Cu-ncredere ca să ședem Lângă al Său scaun de har, Ca să primim apoi, în dar, Harul și îndurarea-I mare Și-apoi, la vremea de-ncercare, Să nu ne pomenim uitați, Ci dimpotrivă, ajutați.”


Mereu, să propovăduiești Cuvântul și să stăruiești Asupra lui, necontenit, Atât la timpul potrivit, Precum și în orice răstimp Ce nu pare a fi la timp. Mustră și ceartă, cu măsură, Îndeamnă, dă învățătură, Împarte, tuturor, povețe Și le-nsoțește cu blândețe.


Căci și Hristos – prin ce-a făcut – Nu Sie Însuși Și-a plăcut, Ci a făcut precum s-a zis, Precum e, în Scriptură, scris: „Ocara ce lovea în Tine, Iată, căzut-a peste Mine.”


„Dar cum Îl vor chema pe-Acel În care n-au crezut, defel? Și cum să creadă, când vădit E, că, de El, n-au auzit? Și cum s-audă, fraților, Fără propovăduitor?


De-mpărăția Domnului. Pe oameni, plin de îndrăzneală – Fără vreo teamă sau sfială – Îi învăța, pe fiecare, Acele lucruri privitoare – Cum pretutindenea a spus – La Domnul nost’, Hristos Iisus.


Tot ceea ce-Mi dă Tatăl Meu, La Mine va ajunge; Eu Primesc, cu drag, pe orișicine Voiește a veni la Mine; Și nimeni nu e izgonit


Iisus le-a zis: „A mea mâncare, E să fac voia Celui care Trimisu-M-a, iar Eu voiesc, Lucrarea, să I-o împlinesc.


Când a sfârșit, Domnul Iisus, La ucenicii Săi, le-a spus, Să meargă și, norodului, Împărăția Domnului, Mereu, s-o propovăduiască, În orice loc; să lecuiască, Pe toți bolnavii, le-a mai dat În grijă-atunci când au plecat.


Iisus, atuncea, le-a vorbit: „Doar vouă vi s-a-ngăduit, Aceste taine, să le știți – Ale Împărăției. Fiți, Deci, bucuroși de astă veste, Căci doar în pilde se vorbește, Pentru ceilalți. Drept, Eu vă zic: Măcar că văd, nu văd nimic; Deși aud, nu înțeleg.


Iisus, de ucenici urmat, Porni la drum și-a colindat, Prin țară: a venit la sate Și – din cetate, în cetate – La toți pe care-i întâlnea, Vestit-a Evanghelia.


Iisus le-a zis: „Cei sănătoși, De doctor, nu au trebuință, Ci cei aflați în suferință.


Pe cei flămânzi și necăjiți, Cu bunătăți, i-a săturat; Pe cei bogați, afar’ i-a dat, Cu mâna goală. Apoi, El


De-aceea, a Lui Dumnezeu Împărăție – vă spun Eu – Că, de la voi, va fi luată Și altui neam îi va fi dată. De-acel neam fi-va prețuită, Căci va da roada cuvenită.


Care, din fii, a-ndeplinit Ce le-a spus tatăl?” „Negreșit, Că primul” – au răspuns, în cor, Toți cărturarii. Atunci, lor, Iisus le zise: „Vă spun Eu, Că merge-vor, la Dumnezeu, Curve și vameși, înainte De-a merge voi. Să țineți minte!


Când din corabie-a ieșit Și spre mulțime a privit, Iisus a fost înduioșat, Iar pe bolnavi, i-a vindecat.


„Duhul Domnului Dumnezeu E peste Mine, tot mereu, Căci El M-a uns, ca să Mă duc În lume, bune vești s-aduc Celor sărmani și chinuiți, Celor ce sunt nenorociți. Domnul, atunci când M-a trimis Să vin pe-acest pământ, Mi-a zis Să-l vindec pe acela care O inimă zdrobită are, Să dau de veste robilor Că-i ceasul slobozirii lor Și să dau izbăvire-apoi Celor ce sunt prinși de război.


Credința, deci, pentru oricine, În urma auzirii, vine; Iar auzirea – pe pământ – Doar prin al lui Hristos Cuvânt, Poate să vină, dragii mei.


Iisus, ca unul ce știa Pe fiecare ce gândea, Din locu-acela, a plecat. Multe noroade L-au urmat. Pe mulți, El i-a tămăduit


Apostolii au revenit, Toți, la Iisus, și-au povestit Ceea ce li s-a întâmplat, Pe drum, și cum i-au învățat, Pe oameni, precum El le-a spus. Atuncea, i-a luat Iisus, La Sine și s-au îndreptat Înspre Betsaida, de îndat’.


Cei doisprezece-ntr-un târziu, I-au spus: „Acest loc e pustiu Și iată că s-a înserat. Norodul trebuie lăsat, Să plece. Lasă-l, nu-l mai ține! Să meargă-n satele vecine, Pâine, să-și ia; căci nimeni n-are, Nici o fărâmă, de mâncare.”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite