Luca 20:37 - Biblia în versuri 2014

³⁷ Dar, de-acel fapt, că morți-nvie, Chiar Moise-n a lui carte, scrie, Unde, de „Rug”, el ne vorbește Și când, pe Domnul, Îl numește Drept „al lui Avram Dumnezeu, Al lui Isac și Iacov”. Eu

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

³⁷ Iar cu privire la faptul că cei morți sunt înviați, însuși Moise a făcut cunoscut acest lucru, acolo unde scrie despre rug, când vorbește despre Domnul ca fiind „Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁷ Dar dovada că morții învie, vă este oferită chiar de Moise, în textul unde vorbește despre acel tufiș. Acolo, el Îl numește pe Iahve, «Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.»

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁷ Iar că morții învie, o arată și Moise [în relatarea] despre rug, când îl numește pe Domnul: «Dumnezeul lui Abrahám, Dumnezeul lui Isáac și Dumnezeul lui Iacób».

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³⁷ Iar că morţii învie, a arătat-o şi Moise la rug, când Îl numeşte pe Domnul Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁷ Dar că morții înviază, a arătat însuși Moise, în locul unde este vorba despre ‘Rug’, când numește pe Domnul: ‘Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov’.

Luca 20:37 Referans Kwoze

Deuteronom 33:16

Apoi cel mai bun rod pe care, Pe-ntinsul său, pământu-l are – Deci tot ce va cuprinde el, I se va da, în acest fel. Bunăvoința, Celui care Se arătase în rug, are Să vină peste capul lui – Pe capul domnitorului – Căci Iosif e conducător Peste-ai săi frați și-al său popor.

Exodul 3:15

Domnul i-a spus lui Moise-apoi: „În felu-acesta să vorbești, Când, în Israel, poposești: „Iată că Dumnezeul lor – Acela al părinților Din care a ieșit ăst neam – Deci Dumnezeul lui Avram, Isac și Iacov, m-a trimis La voi și astfel, El a zis: „Acesta e Numele Meu, Acesta Îmi va fi mereu – Din neam în neam, în veci de veci.

Geneza 32:9

„O, Dumnezeul lui Avram Și-al lui Isac! Nevoie am, De ajutorul Tău, de sus! O Doamne, Tu care mi-ai spus Să mă întorc în țara mea – În care m-am născut. În ea, Ai spus că Te-ngrijești de mine Și că-mi va merge, totul, bine.

Geneza 28:21

Și mă va ajuta să fac – Cu bine – drumul înapoi, La tatăl meu, atuncea voi Statornici un legământ, Iar Dumnezeu, pe-acest pământ, Are să-mi fie Domn, mereu!

Geneza 28:13

Pe scara ‘ceea. Sus ședea Domnul, care îi priveghea. Atuncea, zise Dumnezeu: „Sunt Domnul, tatălui tău, Eu – Al lui Avram și-al lui Isac – Și iată ce-am de gând să fac: Pământul, unde ești culcat, Să știi că ție-ți va fi dat. Va fi al seminției tale,

Geneza 17:7

Și tine – și sămânța ta – Ăst legământ, în veci, va sta. Astfel – conform puterii sale – Eu, ție și sămânței tale, Vă voi fi Dumnezeu, în veci!