Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Luca 20:22 - Biblia în versuri 2014

22 Problema birului? Ce crezi? Cezarului – am vrea să știm – Se cade, bir, să îi plătim?”

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

22 Se cuvine să plătim tribut Cezarului sau nu?

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

22 Este normal să plătim Cezarului impozit, sau nu?”

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

22 Ne este permis sau nu să dăm tribut Cezárului?”.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

22 Ne este îngăduit să dăm tribut Cezarului, sau nu?”

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

22 Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?”

Gade chapit la Kopi




Luca 20:22
14 Referans Kwoze  

Pământul nostru, mai apoi, Nu mai rodește pentru noi, Ci pentru alții, care sânt Străini față de-acest pământ, La care noi am fost aduși, În starea de a fi supuși, Din pricina păcatelor, Făcute de al nost’ popor. Alți împărați ne stăpânesc Și fac așa precum poftesc Cu vitele ce le avem Și-apoi cu noi, care suntem Aduși, azi, într-o strâmtorare Ce se vădește foarte mare!”


Apoi, Galileanul Iuda – Pe vremea-nscrierii – la fel, Norod mult trase după el. Însă, cum știți, când a pierit, Cei ce-l urmau s-au risipit.


Petru – „plătește și Iisus”, Iar când, în casă, a intrat, Iisus ‘nainte i-a luat, Zicându-i: „Simone, ce crezi? După părerea ta, cum vezi Problema birului, a dării? De unde-au, împărații țării, Aste venituri, adunate? De la ai lor fii sunt luate, Sau poate de la cel străin?”


Alții au zis: „Noi am luat Argint și-n schimbul lui am dat Zălog – atunci – vii și ogoare, Ca să plătească fiecare Birul la care-i obligat, Față de-al nostru împărat.


De când părinții ne-au trăit Și până azi, ne-am dovedit – Fără-ncetare – vinovați. Tocmai de-aceea, am fost dați În mâinile străinilor, Drept pradă săbiilor lor. De-aceea, robi am fost luați Și de rușine-am fost lăsați. De-aceea, fost-am jefuiți Și printre neamuri risipiți.


Cetatea, au s-o isprăvească Și-atuncea n-au să mai plătească Nici bir, nici dare. Nimenea, În urmă, nu va mai avea Dreptul de trecere. Să știi Că ale tale visterii, În ăst fel, au să suferească, Pentru că au să sărăcească.


Poți să îți pui, bine-nțeles, Dar el va trebui ales De către Domnul Dumnezeu. Dintre-ai tăi frați, să iei, mereu, Pe cel ce fi-va împărat. Străinul nu va fi luat, Căci împăratul e ales Dintre-ai tăi frați, bine-nțeles.


Astfel, iscoditorii Lui, Prinzând prilej, grabnic, s-au dus În fața Sa și-apoi, I-au spus: „Învățătorule, venim, La Tine, pentru că noi știm, Că drept, norodu-ai învățat Și că, nicicând, n-ai căutat A privi fața omului, Ci-l înveți, calea Domnului, În adevăr. Deci, Tu cum vezi


El le-a știut gândul ascuns, De-acea, astfel, le-a răspuns: „De ce-ncercați, vicleni să fiți Și vreți ca să Mă ispitiți?


Aici, cu toți s-au repezit, Să Îl pârască: „L-am găsit, La răzmeriță, ațâțând Poporul și împiedicând Lumea, de-a da Cezarului, Birul, ce se cuvine lui. De-asemenea, S-a proclamat Că e Hristos, că e-mpărat!”


Deci fraților, mereu, să dați – La toți – ceea ce datorați: Cui datorați birul, să știți Că trebuie să îi plătiți; La cel ce vamă-i datorați, Vamă va trebui să-i dați; Cui frica-i datorați apoi, Frică să știți să îi dați voi; Iar dacă cinste-i datorați, Atuncea cinste să îi dați.”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite